În rândul celor 27, regatul nordic ocupă în ultimele două săptămâni puțin invidiatul loc doi în clasamentul noilor cazuri înregistrate la un milion de locutori, după Luxemburg, potrivit datelor compilate de AFP. Cu o rată a noilor contagiuni de șase ori mai mare decât media UE și aproape de focarul european cel mai activ în prezent, în Balcani.
Potrivit estimărilor oficiale, aproape unul din cinci locuitori din Stockholm are în prezent anticorpi – o rată superioară față de alte țări chiar dacă Suedia neagă că este în căutarea unei imunități colective.
Pentru Agenția de sănătate publică, care a condus strategia originală, dar controversată, această creștere este în mare parte rezultatul unei majorări a numărului de teste efectuate.
„Dacă măriți numărul de teste, veți găsi mai multe cazuri”, a subliniat epidemiologul Anders Wallensten, un ecou la apărarea foarte criticată folosită de Donald Trump în Statele Unite.
Dar, spre deosebire de cazul Americii, Suedia are argumente pentru a afirma că nu este vorba de un avans al epidemiei. Primo, decesele și internările scad, și secundo, proporția cazurilor pozitive în rândul persoanelor testate scade și ea – de la 12% în iunie la 6% la jumătatea lui iulie.
Fără măști în Suedia
Spre deosebire de majoritatea țărilor europene, Suedia nu a carantinat populația, preferând să lase deschise școlile pentru cei sub 16 ani, ca și cafenelele, barurile și restaurantele. Măștile, aproape invizibile pe străzile din Stockholm, nu sunt practic obligatorii în niciun loc public.
Autoritățile, care au interzis adunările de peste 50 de persoane și vizitele în căminele pentru bătrâni, au făcut apel la responsabilitate: distanțare fizică, aplicarea strictă a regulilor de igienă, izolare în caz de simptome. Testele masive nu au început, progresiv, decât la începutul lui iunie.
În 31 mai, regatul a înregistrat 39.160 cazuri. În 15 iulie, acest număr aproape s-a dublat, la 76.492. În același timp, numărul de decese nu a crescut decât cu circa 20%, pentru a atinge 5.572, o cifră considerabil superioară bilanțului restului țărilor nordice.
În fața acestui avans de noi cazuri, Organizația Mondială a Sănătății a clasat la sfârșitul lui iunie regatul nordic în rândul țărilor care se confruntă cu un avans puternic de cazuri de Covid-19, afirmații criticate de autoritățile suedeze.
Epidemiologul șef Anders Tegnell, imaginea strategiei suedeze, a vorbit atunci de o „interpretare complet greșită” a datelor.
Agenția de sănătate publică a pledat în repetate rânduri că această creștere este formată în principal de cazuri ușoare, care anterior ar fi trecut neobservate, în condițiile în care la început testarea era rezervată cazurilor grave.
Karin Tegmark Wisell, responsabil la această autoritate, afirmă că scăderea cazurilor grave rezultă dintr-o mai bună adaptare a societății pentru a apăra persoanele vulnerabile la virus.
„Oamenii au început să identifice boala, să păstreze distanța și să protejeze astfel mai bine grupurile de risc”, a afirmat ea.
Lipsa testării masive
În ciuda criticilor tot mai pregnante și a interdicției impuse de numeroase țări pentru venirea turiștilor suedezi, autoritățile continuă să își apere abordarea în fața unei crize care se anunță de lungă durată, subliniind că măsurile brutale de carantină impuse de alte țări nu sunt sustenabile pe termen lung.
Antoine Flahault, directorul Institutului de sănătate globală de la Universitatea din Geneva, afirmă că greșeala Suediei nu este atât politica sa de necarantinare, ci mai degrabă lentoarea în intensificarea testărilor.
„Ce este cu adevărat dezolant pentru Suedia este că nu a combinat această politică ambițioasă cu testări masive”, estimează el, notând însă că numărul de decese în Suedia rămâne net superior mediei europene.
