Este pentru prima oară în cinci luni când șefii de stat și de guvern – toți echipați cu măști de protecție – se reunesc fizic la Bruxelles.
După peste șapte ore de discuții vineri, considerate „constructive” de mai multe surse, cei 27 s-au reunit în cursul serii la un dinei în cursul căruia discuțiile s-au tensionat din cauza poziției prea dure a Olandei în ceea ce privește controlul fondurilor care vor fi alocate.
„Vom încerca să abordăm lucrurile diferit pentru a salva summitul”, sâmbătă, a afirmat o sursă diplomatică.
În centrul discuțiilor: un plan de relansare post-coronavirus de 750 miliarde de euro finanțat printr-un împrumut comun, inspirat dintr-o propunere a cancelarului german Angela Merkel și a președintelui francez Emmanuel Macron.
Acest plan este format din credite de 250 miliarde și subvenții de 500 miliarde, care nu vor fi rambursate de statele beneficiare.
Patru țări denumite „frugale” – Olanda, Austria, Danemarca, Suedia – cărora și s-a alăturat Finlanda, au profunde rezerve legate de această propunere, de care ar urma să beneficieze în special Italia și Spania, țările cele mai afectate de pandemie, dar considerate prea relaxate în materie de politică bugetară.
Proiectul prevede că fondurile vor fi alocate în contrapartidă cu reforme promovate de statele beneficiare.
Ori, Rutte cere ca planurile de reformă ale fiecărui stat să fie validate unanim de cei 27, și nu cu majoritate calificată. Cu alte cuvinte, vrea un drept de veto, o poziție singulară, potrivit mai multor surse.
„Contribuabilii austrieci”
„Ceea ce cere Olanda este imposibil legal și dificil de înghițit din punct de vedere politic”, a explicat o sursă diplomatică, rezumând poziția unei majorități a statelor membre.
Reformele cerute de țările nordice (piața muncii, pensii) nu sunt pe placul statelor sudice, îngrijorate că ar putea fi constrânse la un program impus din afară, așa cum a pățit Grecia la momentul de vârf al crizei din Zona Euro.
Potrivit unei surse europene, președintele Consiliului European, Charles Michel, a propus un mecanism care să permită țărilor care au rezerve asupra planului de reforme formulat de un alt stat să deschidă o dezbatere în cadrul celor 27. Dar această idee nu a fost pe placul mai multor participanți.
Dacă ceilalți „frugali” nu l-au urmat pe Rutte în ceea ce privește dreptul de veto, ei își mențin reticențele, în special asupra subvențiilor de 500 de miliarde, pe care doresc să le reducă.
Cancelarul austriac Sebastian Kurz a subliniat că țara sa respinge „clar propunerea actuală”. „Vrem desigur să dăm dovadă de solidaritate, dar avem de asemenea în minte și interesele contribuabililor austrieci”, a scris el pe Twitter.
În condițiile în care este nevoie de unanimitate, discuțiile ar putea fi lungi și dificile sâmbătă sau chiar să se prelungească până duminică.
Pe lângă valoarea globală a planului și controlul reformelor, liderii europeni abordează și chestiunea „rabaturilor” pe care le au diverse state în ceea ce privește la contribuțiile la bugetul UE.
„Frugalii” cer reduceri mai mari, care le-ar putea fi acordate pentru a le flexibiliza poziția.
Ultimul subiect delicat: condiționarea fondurilor europene de respectarea statului de drept.
Polonia și Ungaria, care au multiple disensiuni cu UE pe această temă, încearcă să blocheze propunerea.
