Lefurile astronomice din BNR: Mugur Isărescu, venituri de peste 1 milion de lei în 2019 ● Reglementarea prețurilor la energie electrică nu a oprit „migrarea”: 300.000 de clienți casnici au trecut pe concurențial în ultimul an ● Cazurile de infectare cu Covid-19 din fabricile locale pun presiune pe mediul de business ● 40% dintre românii vulnerabili, atraşi de schemele financiare ilegale ● Ziua decisivă pentru Planul UE de relansare economică de 750 de miliarde de euro ● Wizz Air suspendă rutele dintre România și Suedia, Portugalia, Israel și Emirate. Licitație eșuată pentru Ministerul Finanțelor ● Chioveanu (ANSVSA): În momentul în care o să avem undeva la 100 de cazuri, o să ne gândim să dăm drumul evenimentelor în interior ● OECD: Ravagiile pe care le-a făcut criza Covid în segmentul IMM-urilor la nivel mondial.
40% dintre românii vulnerabili, atraşi de schemele financiare ilegale. Fenomenul money mule este foarte cunoscut în ţara noastră şi un nou studiu al ING Bank România, intitulat „Vulnerabilităţile românilor în ceea ce priveşte frauda datelor personale” notează părerile, dar şi gradul de penetrare al acestei practici, în rândurile românilor. Un număr de 10 români spun că nu sunt dispuşi să fie cărăuşi de bani şi opt din 10 cred că această activitate se pedepseşte cu închisoarea, patru din 10 ar accepta joburi care le impun deschiderea sau folosirea contului lor şi efectuarea de transferuri, joburi care implică minimum de efort şi câştigarea rapidă a unor fonduri.
Cei mai vulnerabili la schemele money mule sunt cei cu vârste între 18 şi 34 de ani, studenţi sau muncitori, care trăiesc în localităţi mici şi au un minim de educaţie, or un venit scăzut. Potrivit studiului, femeile sunt mai vulnerabile să devină cărăuşi de bani printr-o decepţie care implică o ofertă de job, în timp ce bărbaţii sunt mai degrabă dispuşi să fie cărăuşi de bani în cunoştinţă de cauză. În plus, vulnerabilitatea de a deveni money mule este cea mai ridicată la persoanele care nu par să ia în serios securitatea informaţiilor lor bancare, scrie bursa.ro.
Ziua decisivă pentru Planul UE de relansare economică de 750 de miliarde de euro. De ce se opun ţările nordice şi ce poate obţine România. Astăzi are loc la Bruxelles ceea ce cancelarul german Angela Merkel a numit faza decisivă a disputei privind relansarea economică a Uniunii Europene în era pandemiei de COVID. Asta în condițiile în care mai multe state nordice se opun planului propus de Franța și Germania. Libertatea a discutat cu analistul de politică externă Ştefan Popescu pentru a înţelege cum sunt împărţite taberele, de ce există acest conflict şi ce poate obţine România la finalul negocierilor.De patru zile, liderii europeni discută în capitala Belgiei despre planul economic de 750 de miliarde de euro, iar tensiunile sunt uriaşe. Potrivit AFP, preşedntele Emmanuel Macron şi-a pierdut cumpătul la un moment dat şi a lovit cu pumnul în masă. Planul ambiţios al UE pentru salvarea economiilor Banii vor fi alocaţi statelor europene pe lângă bugetul multianual 2021-2027 exclusiv pentru a combate efectele economice ale pandemiei, iar prinicipalii beneficiari vor fi statele din est, dar şi Italia şi Spania – ţări puternic afectate de virus, scrie Libertatea.ro.
Wizz Air suspendă rutele dintre România și Suedia, Portugalia, Israel și Emirate .Wizz Air a anunțat luni că, din cauza restricțiilor de călătorie impuse de autoritățile române, suspendă toate rutele dintre România și Suedia, Portugalia, Israel și Emiratele Arabe Unite până pe 31 iulie inclusiv. De asemenea, din cauza restricțiilor introduse de autoritățile austriece, zborurile dintre România și Austria sunt suspendate până la aceeași dată.
Contravaloarea biletelor de avion, restituită. Pasagerii cu rezervări afectate de suspendarea zborurilor vor fi informați automat prin e-mail dacă au rezervat direct pe wizzair.com sau prin aplicația pentru mobil. Clienții vor primi automat în contul de client WIZZ 120% din valoarea achitată pentru călătorie, se anunță într-un comunicat al companiei. Suma poate fi folosită în următoarele 24 de luni pentru achiziția de produse și servicii Wizz Air. Pasagerii pot opta pentru rambursarea banilor, care va dura mai mult, scrie evz.ro.
Licitație eșuată pentru Ministerul Finanțelor. Ministerul Finanțelor Publice a respins toate ofertele primite de la bănci pentru licitația de obligațiuni scadente în ianuarie 2028, din cauza randamentelor prea ridicate. Guvernul urmărea să adune 500 de milioane de lei din piață, iar ofertele venite de la bănci și alți investitori au fost de circa 975 de milioane de lei. Ministerul Finanțelor a respins, însă, toată subscrierea din cauza prețului prea ridicat cerut de creditori. La o licitație organizată la începutul lunii iulie, randamentul mediu a fost de 3,87% și ING Bank considera că ar fi o performanță foarte bună pentru Ministerul Finanțelor să obțină oferte de împrumut la un randament similar, deși piața secundară indică randamente cu 10 puncte de bază mai ridicate.La finele săptămânii trecute, Finanțele au împrumutat 500 de milioane de lei pe 5 ani printr-o licitație reușită, la un randament mediu de 3,79%, dar anterior a avut două licitații slabe, cu cerere redusă și sume adjudecate sub prospect. “Piața pare să fie într-o poziție defensivă în ultima vreme, mai ales pe scadențele mai lungi. Fără intervenții suplimentare ale BNR (prin tăieri suplimentare de dobândă, creșterea achizițiilor de titluri de stat sau orice combinație de relaxare) vedem un spațiu limitat pentru comprimarea curbei randamentelor”, scrie Valentin Tătaru, economist al ING Bank, potrivit profit.ro.
Chioveanu (ANSVSA): În momentul în care o să avem undeva la 100 de cazuri, o să ne gândim să dăm drumul evenimentelor în interior. Autorităţile iau în calcul o nouă etapă de relaxare, care să includă organizarea de evenimente în interior, în momentul în care numărul de cazuri noi de COVID-19 va ajunge în jur de 100, a afirmat luni preşedintele Autorităţii Naţionale Sanitar Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), Robert Chioveanu. “În funcţie de numărul de cazuri care vor fi la nivel naţional – şi aţi văzut că sunt raportate zilnic – în momentul când o să avem undeva la 100 de cazuri o să ne gândim să dăm drumul la partea a doua, la evenimentele în interior şi la evenimentele, după aceea, gen saloane de nunţi, botezuri şi alte evenimente care se pot face. Dacă aveţi terasă, puteţi să faceţi un eveniment şi de 200 de persoane dacă respectaţi distanţarea”, a menţionat Robert Chioveanu, la dezbaterea online ‘Prevenţie vs. Sancţiune! Consiliere vs. Control!’, la care au participat mai mulţi antreprenori, organizată de Clubul Oamenilor de Afaceri Liberali (COAL). Preşedintele ANSVSA a subliniat că au fost aplicate sancţiuni “acolo unde s-a văzut un dispreţ faţă de lege, o aglomerare, acolo unde într-adevăr nimeni nu respecta absolut nimic, nu se făcea un triaj epidemiologic, nu se făcea o termometrie, nu se făcea o rezervare înainte”, scrie financialintelligence.ro.
OECD: Ravagiile pe care le-a făcut criza Covid în segmentul IMM-urilor la nivel mondial. Peste un sfert (26%) din cele peste 30.000 de IMM-uri din întreaga lume ce au participat la un sondaj OECD au declarat închiderea activității între ianuarie și mai, pe perioade diferite, în funcție de momentul izbucnirii epidemiei Covid-19. Mai mult de jumătate din aceste companii au invocat ca principal motiv al întreruperii temporare a activității restricțiile impuse de autoritățile naționale pentru a opri răspândirea noului coronavirus. Raportul The Future of Business Survey, realizat în mod obișnuit de două ori pe an, va fi efectuat în fiecare lună, pe durata crizei Covid-19, pentru a monitoriza evoluția IMM-urilor și răspunsul lor la această situație fără precedent ce a lovit în mod special afacerile mici. Sondajul este o colaborare între OECD, Facebook și Banca Mondială și nu reflectă situația dintr-o economie sau o regiune, datele fiind colectate doar de la companiile ce au cont de Facebook. Acest prim sondaj din pandemie a fost realizat în 50 de state, între 28 și 31 mai, și conține răspunsuri de la peste 30.000 de manageri și patroni de IMM-uri, precizează raportul OECD, potrivit cursdeguvernare.ro.
