Cât ne costă pensiile speciale încasate de judecătorii CCR: peste jumătate de milion de euro. Cu cât s-au majorat şi prin ce artificiu; Pensiile speciale încasate de şapte (din cei nouă) judecători ai Curţii Constituţionale au fost mărite în 2019 cu 160.000 de euro (13.300 de euro pe lună). Concret, statul român plăteşte doar pentru pensiile celor şapte judecători aproximativ 560.000 de euro pe an (47.000 de euro pe lună). Adică preţul unui apartament cu două camere din Capitală. În toamnă, CCR va judeca tăierea pensiilor speciale. Sentinţa e previzibilă. Pensiile speciale încasate de judecătorii CCR au crescut şi cu 5.000 de euro lunar. Explicaţia: o lege cu dedicaţie votată de PSD, potrivit Adevărul.
DW: Reanexarea Sfintei Sofia și riscul unui iminent război. Ce hram poartă reanexarea catedralei care a constituit mult timp mândria creștinătății răsăritene? Din agresivitatea politicii islamist-neo-otomane a liderului turc Erdogan se ițește spectrul unui război distrugător. Semnalele lansate de acest zăngănit de arme și de izbânzile simbolice ale lui Erdogan sunt clare. Agresivitatea și expansiunea unei Turcii erdoganiste care încearcă să-și refacă și imperiul otoman și poziția de lider al lumii islamice, distrăgând atenția de la propriile slăbiciuni și insuccese, așa cum economic tot mai anemica Rusie a lui Putin își tot reconstituie, pas cu pas, cotropirile sovietice, se vor perpetua. Și se vor agrava. Cât timp Occidentul, cu tot cu Uniunea Europeană, refuză să se confrunte cu realitatea din estul Mediteranei, câtă vreme nu-și abandonează împăciuitorismul și perdanta politică abulică din ultimele decenii, opunându-i-se net și dur dictatorului de la Ankara, un război fierbinte cu incalculabile consecințe va deveni inevitabil, potrivit Deutsche Welle.
Avem un plan al Guvernului de 100 de miliarde de euro investiții pe 10 ani și putem accesa 80 de miliarde de euro de la Uniunea Europeană. Cât credem din aceste valori? Dacă în ultimii ani am fost în zona zecilor de kilometri de autostradă pe an, de ce am crede că se vor putea da în folosință peste 200 km/an, așa cum ar reieși din programul prezentat de Guvern? Ar trebui întâi să ne convingă că poate livra cel puțin 100 km de autostradă în anul 2021. Autostrăzile reprezintă unul dintre cele mai vizibile indicii de îndeplinire a acestor planuri, dar evident, putem vorbi și de spitale regionale, modernizarea căilor ferate, extinderea rețelelor de canalizare în mediul rural în următorii 10 ani. Toate pot fi cuantificate corespunzător, citim pe Contributors.ro.
Mărturia unui bolnav de COVID care a refuzat internarea: „Nu m-a mai verificat nimeni. Aş fi putut să ies din casă oricând“. Dar ce-l face pe un pacient să refuze spitalul? Încearcă cineva cu adevărat să-l convingă că e important să rămână sau decide singur pe baza informațiilor culese de pe internet și de la televizor? Și ce face statul când e prins pe picior greșit de un astfel de cetățean? Silvia Caraiman, o femeie de 29 de ani, din București, ne-a dat răspunsul la aceste întrebări. Mărturia ei ne așterne în față imaginea funcționarului român, cel care ar trebui să gestioneze pandemia. E înconjurat de telefoane la care nu mai răspunde, acoperit de hârtii cu proceduri medicale pe care nu le mai respectă, baricadat într-un birou cu speranța că trecerea timpului le va rezolva și de data asta pe toate, potrivit unui reportaj Recorder.
Un pacient cu COVID-19 s-a dus singur la spital, după ce a încercat trei zile să vorbească cu DSP: “Ambulanța mi-a spus că nu poate să vină, dacă nu e trimisă”. Eric Fotache, un bucureștean de 42 de ani, a sunat timp de trei zile la Direcția de Sănătate Publică (DSP) București și Ilfov pentru că avea simptome și un test COVID-19 pozitiv. Nu i-a răspuns nimeni. În final, a mers cu mașina personală la ”Victor Babeș” și a fost internat. Tot mai mulți oameni se plâng că nu reușesc să dea de un medic de la DSP la telefon sau că, deși sunt în izolare, nimeni nu-i întreabă de sănătate, scrie Libertatea.
Incertitudinea generată de pandemia de COVID-19 este departe de a se fi risipit. Efectele asupra economiilor lumii sunt tot mai greu de estimat. Competiția pentru resurse financiare se întețește, consideră Dan Badin. La nivel global, fluxul investițiilor este estimat să scadă anul acesta, într-un scenariu optimist, cu peste 30%, potrivit OECD. În România, investițiile străine directe sunt pe minus în prima parte a acestui an, iar cele interne, deși în ușoară revenire comparativ cu anii trecuți, rămân insuficiente pentru a menține economia pe linia de plutire. Criza economică vine, însă, și cu o reală oportunitate pentru țara noastră, dar aceasta trebuie și valorificată, potrivit EurActiv.ro.
Cine câștigă din COVID-19? Mare parte din știri și conspirații vin dinspre Rusia. Multe alte născociri vin de la oportuniști, indivizi, companii sau organizații politice care profită de pe urma haosului și fricii. Ce vrea Rusia? Sau mai bine spus, ce vor Vladimir Putin și oamenii din jurul său? Să-și păstreze averile absolut fabuloase. Pentru asta, să păstreze un control absolut asupra Rusiei, resurselor sale naturale și afacerilor răspândite pe tot Globul. Pentru asta, să evite o destabilizare a situației din Rusia, să evite controale sau verificări și, mai ales, o strategie eficientă, coerentă și coordonată din partea Vestului de sancțiuni economice și alte mecanisme punitive. Mai precis, din partea acelui Vest dornic de democrație, transparență sau integritate, scrie Bogdan Deleanu pe Contributors.ro.
