NASA va lansa pe 30 iulie misiunea care are ca scop plasarea pe solul marțIan a lui Perseverance, un rover de mărimea unui SUV de clasă mare. Este al cincilea rover pe care NASA îl trimite către Planeta Roșie. Costurile totale ale misiunii sunt estimate la 3 miliarde dolari, incluzând și doi ani de explorări marțiene.
Ținta marțiană a lui Perseverance este craterul Jezero (numele înseamnă lac în limbile slave), un loc unde semnele au arătat că în trecutul foarte îndepărtat a fost un lac. Jezero este unul dintre cele mai bune exemple pentru ce înseamnă o deltă extraordinar de bine păstrată pe Marte, un loc cu structuri stratificate ce s-au format când un râu se vărsa, probabil, într-o mare. Craterul are 250 de metri adâncime, iar cei de la NASA speră că roverul îl va putea explora detaliat și va analiza nisipul, rocile și urmele din rocile sedimentare.
Jezero Crater este un loc atât de interesant pentru geologi, încât a fost ales dintr-un total de 60 de locuri unde roverul putea ateriza. Craterul este plin de stânci, dune de nisip și depresiuni, astfel că parcursul mașinăriei nu va fi deloc simplu. Nici oamenii de la centrul de comandă nu vor putea interveni rapid, fiindcă durează 10 minute pentru ca transmisia radio să ajungă de pe Terra la Marte. Cercetătorii spun însă că Jezero este un loc atât de interesant, încât merită riscat.
Perseverance va avea o misiune importantă și în faptul că va fora în suprafața marțiană și trebuie să colecteze cam jumătate de kilogram de roci și praf marțian în câteva zeci de mici tuburi din titan, perfect sigilate, tuburi pe care le va lăsa pe solul marțian. Aceste tuburi ar trebui să fie culese peste câțiva ani de o altă misiune care, într-o serie de pași dificili, să le aducă pe Terra unde să fie analizate în cele mai bune laboratoare.
Misiunea se numește Mars Sample Return și NASA o va realiza împreună cu Agenția Spațială Europeană. Planul este gândit în ștafete și, practic, peste câțiva ani o misiune comună NASA și ESA va trimite un nou rover care să apuce micile tuburi lăsate de Perseverance, să le ducă la o sondă de aterizare unde vor fi depuse într-un container ce va fi plasat pe o mică rachetă. Toate aceste lucruri ar trebui să se întâmple pe suprafața marțiană.
Racheta ar trebui apoi să fie lansată cu succes pe orbita marțiană unde să se intersecteze cu o navă spațială care să preia containerul și să-l aducă pe Terra. Evident că va fi greu, fiindcă mult prea multe lucruri trebuie să meargă perfect și nici costurile nu vor fi mici. Totuși, speranța este că în 2031 rocile ar putea fi aduse pe Terra unde pot fi analizate la super-laboratoare ce vor obține rezultate mult mai clare decât pot micile instrumente de pe roverele trimise pe Marte.
Roverele care s-au ”plimbat” pe suprafața marțiană încearcă să găsească urme ale unor presupuse forme incipiente de viață, forme extrem de simple ce-i drept, dar încă nu s-a reușit. Se presupune că în primul ei miliard de ani de viață, Marte era o planetă mult mai caldă, cu ape curgătoare și cu vulcani activi, lucru dovedit de faptul că s-au găsit urmele albiilor acelor ape. Ca și Pământul, Marte s-a format acum 4,5 miliarde de ani.
În prezent, Marte este o planetă uscată și dezolantă, un uriaș deșert, cu un strat atmosferic subțire în jurul său. Din cauza dimensiunilor sale mici, de-a lungul a doar câteva milioane de ani, planeta și-a pierdut căldura proprie în favoarea răcelii din cosmos, ceea ce a provocat înghețarea apei și a lavei.
Pe Marte este foarte frig: la poli temperatura poate scădea iarna la sub -120 de grade, în timp ce la Ecuator, vara, pot fi +20 de grade, dar când lumina soarelui nu mai ajunge, temperaturile pot scădea și acolo spre -70 de grade. Cel mai înalt munte de pa Marte, denumit Olympus Mons, este de trei ori mai înalt decât Everest-ul.
Prima sondă care a ajuns pe orbita marțiană a fost Mariner 9, în 1971, iar primul rover a fost Sojourner, în 1997, acesta parcurgând 100 de metri în trei luni și trimițând fotografii extraordinare.
