Să fie cu adevărat așa? Experții au mai mult de o îndoială în această privință, iar mărturiile culese de unele ziare par să dezmintă cu tărie declarațiile autorităților acestei foste țări sovietice din Asia Centrală, cunoscută pentru cenzura severă și pentru cultul personalității președintelui său.
Radio Liberty relatează că spitalele din ţară sunt pline de pacienți cu simptome de pneumonie, că unii dintre ei au murit și că există și victime în rândul personalului medical.
„În medie, 50 de oameni mor zilnic în unitatea de terapie intensivă”, spune un martor care a fost externat dintr-un spital din Ashgabat. Este greu de verificat dacă numerele sunt corecte, însă cel mai important lucru este că, potrivit acestei persoane, în clinică se „aduc bolnavi de Covid-19”, spitalul „este plin de pacienți și toată lumea este diagnosticată cu pneumonie”.
Oficial, guvernatorul districtului Faryab din provincia Lebap a murit și el din cauza pneumoniei. Potrivit Turkmen.news, Hasan Metkuliev, în vârstă de 54 de ani, a decedat la 18 iulie, iar trupul său a fost încredinţat familiei într-un sac de plastic pentru a fi îngropat cât mai repede. Cu toate acestea, ambasada SUA vorbește şi ea în mod explicit despre unele indicii privind răspândirea noului virus Sars-Cov-2 în Turkmenistan, scriind pe site-ul său că „a aflat că localnicii cu simptome atribuite Covid-19, sunt testaţi și puşi în izolare până la 14 zile în spitalele pentru tratamentul bolilor infecțioase”.
O îngrijorare care transpare și din cuvintele șefului unei misiuni recente a Organizației Mondiale a Sănătății în Turkmenistan. La data de 15 iulie, în timpul unei conferințe de presă, Catherine Smallwood a subliniat punctual că în fosta republică sovietică există o „creștere a cazurilor de infecții respiratorii acute, sau a unor pneumonii din cauză necunoscută”. Se pare că autoritățile au reușit să-i conducă pe observatorii OMS în locuri în care aparent nu există dovezi clare ale epidemiei, dar faptul că experții OMS au trebuit să aștepte mai mult de două luni pentru a obține permisele de intrare în Turkmenistan, lasă în aer suspiciunea că tot acest timp a servit guvernul pentru a înființa un fel de sat Potyomkin, care însă nu a înșelat OMS-ul.
Prin urmare, atenția rămâne ridicată. Mai mult, în ciuda pretenției de a fi „Covid free”, Turkmenistanul a impus restricții care par a avea drept scop reducerea răspândirii noului coronavirus. Centrele comerciale, teatrele, parcurile și piețele au fost închise în perioada 2 iulie – 1 august, precum și restaurantele și barurile, care pot vinde alimente și băuturi doar livrându-le acasă clienților lor. Şi nu numai. Ministerul Sănătății invită cetățenii să poarte măști, chiar dacă oficial – spune Radio Liberty – doar pentru a „contrasta efectele adverse ale condițiilor meteorologice”.
Săptămâna trecută, președintele Gurbanguly Berdimukhamedov a apărut pentru prima dată la TV cu o mască de protecţie pe față. Potrivit Serviciului BBC în limba rusă, camerele de luat vederi ale televiziunii de stat l-au filmat în timp ce pescuia singur pe un dig, iar la TV a spus că Berdimukhamedov a purtat o mască pentru a se proteja de „praful îmbibat cu virusuri”. Apoi, președintele turkmen a vizitat un orfelinat unde le-a dat peștii copiilor, care purtau şi ei măști pe față. Televiziunea a mai transmis şi imaginile a două avioane vechi cu două motoare care dezinfectau de la înălţime sate depopulate.
Cu toate acestea, Turkmenistanul, ca și Coreea de Nord, susține că nu are niciun caz de Covid-19. Posibil? „Statisticile oficiale privind sănătatea în Turkmenistan sunt notoriu nesigure”, a explicat profesorul Martine Mckee de la London School of Igiene and Medical Tropical, într-un interviu acordat în aprilie pentru BBC. „În ultimul deceniu – a spus profesorul – au declarat că nu au persoane cu SIDA, fapt care nu este credibil. Știm, de asemenea, că în anii 2000 au ascuns dovezi despre o serie de epidemii, inclusiv de ciumă”.
Negând problema, Turkmenistanul riscă să primească doar o parte din sprijinul internațional de care ar putea avea nevoie. Numai că Berdymukhamedov a numit președinția sa „era forței și a fericirii” și recunoaşterea existenţei unei epidemii Covid-19 i-ar putea compromite idealul.
