Cu toate acestea, judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curții de Apel București nu este competent să redeschidă urmărirea penală pentru că, potrivit art. 54 C.P.P., competența sa este legată de competența instanței la care funcționează, or, în nicio situație, Curtea de Apel București nu ar putea fi competentă să judece infracțiunile care fac obiectul redeschiderii urmăririi penale, spune Asociația „Inițiativa pentru Justiție”.
Comunicat:
Astfel, ținând cont că în comunicatul DIICOT nu se precizează dacă redeschiderea urmăririi penale se referă și la presupuse fapte ale ministrului DAN CARMEN, cercetate in rem sau pentru care s-au formulat cel puțin plângeri sau denunțuri, rezultă că sunt posibile două situații:
1. Redeschiderea urmăririi penale se referă și la presupuse fapte ale ministrului DAN CARMEN – situație în care instanța competentă este, potrivit art. 40 alin. (1) C.P.P. , Înalta Curte de Casație și Justiție.
2. Redeschiderea urmăririi penale nu se referă și la presupuse fapte ale ministrului DAN CARMEN – situație în care instanța competentă este, potrivit art. 44 alin. (1), (3) (4) și (5) C.P.P., Tribunalul București, ca instanță civilă competentă teritorial egală în grad cu instanța militară care ar fi fost competentă să judece făptuitorii militari, dacă în cauză nu ar fi fost cercetați și făptuitori civili. Pentru a se ajunge la această concluzie s-a ținut cont de următoarele:
– instanța competentă material să judece infracțiunile enumerate în comunicatul DIICOT atunci când sunt săvârșite doar de civili este judecătoria, conform art. 35 C.P.P. întrucât aceste infracțiuni nu sunt date în competența altor instanțe;
– făptuitorii civili nu exercitau funcții care să atragă competența după calitatea persoanei a vreunei instanțe superioare în grad judecătoriei;
– instanța competentă să judece infracțiunile enumerate în comunicatul DIICOT săvârșite de militari până la gradul de colonel inclusiv (cum este cazul în cauza „10 August”) este tribunalul militar, potrivit art. 37 alin. (1) C.P.P., întrucât aceste infracțiuni nu sunt date în competența altor instanțe;
– tribunalul militar este mai înalt în grad decât judecătoria;
– instanța civilă egală în grad cu tribunalul militar este tribunalul;
– tribunalul competent teritorial este Tribunalul București.
În aceste condiții, singurele explicații posibile pentru înaintarea dosarului către Curtea de Apel București sunt:
1. Incompetența profesională a procurorului-sef al DIICOT, Hosu Georgiana, cu privire la care Asociația „Inițiativa pentru Justiție” a atras atenția în repetate rânduri Consiliului Superior al Magistraturii, Președintelui României și ministrului Justiției, cu referiri atât la dosarele „Caracal” și „10 August”, cât la rezultatele dezastruoase ale DIICOT în sfera combaterii traficului de persoane.
2. Intenția de tergiversare a cauzei, prin „plimbarea” dosarului de la o instanță la alta, prin declinări și eventual conflicte de competență, în scopul întârzierii tragerii la răspundere a vinovaților sau chiar al intervenției prescripției până la soluționarea definitivă a cauzei.
3. Intenția de „omorâre” a dosarului, prin redeschiderea urmăririi penale de către o instanță necompetentă, aspect care ar putea fi invocat de oricare dintre persoanele care ar fi, într-un final, trimise, eventual, în judecată, ca urmare a redeschiderii urmăririi penale, cu consecința anulării tuturor actelor de urmărire penală ulterioare redeschiderii. În acest sens, este izbitoare asemănarea cu situația din dosarul „Romgaz”, în care ÎCCJ a anulat probele autorizate de o instanță necompetentă și strânse de DIICOT sub conducerea actualei condamnate Bica Alina, ajutată de actuala șefă a direcției, Hosu Georgiana.
Apreciem că indiferent dacă este vorba de incompetență profesională sau de un mod de operare intenționat, este inacceptabil ca la nivelul conducerii „Parchetului Anti-Mafia” să se se emită acte cu nesocotirea flagrantă a normelor de competență a instanțelor judecătorești a căror încălcare este sancționată cu nulitatea și este deosebit de grav că un astfel de act a fost emis, potrivit comunicatului DIICOT, în dosarul cu cel mai mare impact social din ultimii 20 de ani.
