Deficitul comercial a crescut în prima jumătate de an, dar nu pentru că am importat mai mult ci pentru că scăderea exporturilor a fost mai mare decât cea a importurilor – Finante & Banci

Privind în urmă, vedem că între 2008 şi 2014, deficitul contului curent al balanței de plăți a scăzut, ca urmare a reformelor structurale întreprinse în perioada respectivă, de la 11,5% din PIB la 0,7% din PIB. România era pe punctul de a deveni un exportator net, la fel ca Bulgaria, Cehia, Slovacia, Ungaria, state care şi-au asumat rolul de „atelier de producție” pentru Europa de Vest.

Relaxarea fiscală începută în 2015 şi continuată în anii următori a crescut disproporționat cererea internă, îndepărtând România de modelul virtuos al creșterii prin investiții şi exporturi şi îndreptând-o spre modelul păgubos economic (dar câștigător din punct de vedere electoral) al creșterii prin consum. Astfel, deficitul comercial a ajuns la 7,4% din PIB şi a antrenat un deficit de cont curent în creştere, până la 4,7% din PIB, la nivelul celui din 2009, al doilea cel mai mare din Uniunea Europeană, potrivit unei analize făcute de investitorii străini.

Acest dezechilibru dintre importurile mari și exporturile modeste apasă puternic pe cursul de schimb euro/leu. În 2019, România a încasat 69 de miliarde de euro din exporturi, dar a avut de achitat o factură de peste 82 de miliarde de euro pentru plata importurilor, adică a trebuit să scoatem din buzunar peste 13 miliarde de euro. Exportăm puțin nu doar pentru că nu avem ce, ci și pentru că oficialii de prin ministerele care ar trebui să sprijine exporturile lipsesc sau își fac prost treaba. Un control al Curții de Conturi a măsurat modul în care România sprijină exporturile.

• Aproximativ 40% din consilierii economici trimiși în străinătate pentru promovarea exporturilor României nu sunt angajați specializați, ci persoane detașate în cadrul MMACA (Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat), fapt ce poate determina afectarea eficienței activităților suport ale ministerului

• Unul din 5 consilieri economici aflați la post în rețeaua externă a ministerului, au studii cu profil tehnic sau umanist (de exemplu specializarea filologie), studii în urma cărora au obținut competențe cu relevanță limitată raportat la domeniul “comerț exterior”.

• Nu au fost stabilite criterii clare pentru dimensionarea rețelei externe de consilieri, existând posturi în locații îndepărtate, pentru care valoarea exporturilor nu a înregistrat o dinamică care să justifice necesitatea unei funcții în acest sens;

• Pe fondul absenței unei analize a eficienței cheltuielilor angajate pentru funcționarea BPCE, raportat la volumul exporturilor realizate, s-au remarcat situații în care eficiența și eficacitatea cheltuielilor pentru sprijinirea exporturilor au un grad scăzut, raportat la valoarea și evoluția exportului realizat în țările în care își desfășoară activitatea aceste birouri.