În Muntenegru a început duminică, la ora locală 07.00 (05.00 GMT), votarea pentru alegerile parlamentare. Urnele se vor închide la ora 20.00 (18.00 GMT), transmit AFP, dpa şi Hina, potrivit Agerpres. Se aşteaptă un rezultat strâns, cu o victorie la limită a Partidul Democrat al Socialiştilor (PDS), condus de preşedintele ţării, Milo Djukanovic. Din 1990, când în Muntenegru – încă aflat în componenţa fostei Iugoslavii – a fost introdusă democraţia multipartinică, alegerile nu au fost niciodată atât de disputate.
Pe listele electorale sunt înscrişi 541.232 de alegători, în peste 1.200 de secţii de votare. Procesul electoral se defăşoară în condiţiile epidemiei de coronavirus: cei care se prezintă la urne trebuie să poarte măşti, să îşi dezinfecteze mâinile şi să păstreze distanţa unii faţă de alţii.
În faţa electoratului s-au prezentat 11 partide politice, care îşi dispută cele 81 de locuri în parlament.
Sondajele de opinie făcute cu două săptămâni în urmă prezintă drept favorit Partidul Democrat al Socialiştilor (PDS), condus de preşedintele ţării, Milo Djukanovic, cu peste 35% din intenţiile de vot. Partenerii tradiţionali ai acestuia – Social-Democraţii şi Partidul Bosniac sunt creditate cu 5,3%, respectiv 4,8%. Din rândul opoziţiei, cel mai bine este cotată o alianţă de formaţiuni în special naţionaliste sârbe.
Alegerile sunt monitorizate de 2089 de observatori, inclusiv 265 străini. Simultan, au loc şi alegeri locale în cinci municipii, ceea ce ar putea prelungi numărarea voturilor.
Se aşteaptă un rezultat strâns, o victorie la limită a PDS. Din 1990, când în Muntenegru – încă aflat în componenţa fostei Iugoslavii – a fost introdusă democraţia multipartinică, alegerile nu au fost niciodată atât de disputate.
Sunt previzibile din nou tensiuni, ca şi la precedentul scrutin, din octombrie 2016. Atunci, au fost arestate mai multe persoane, iar Djukanovic, la vremea respectivă prim-ministru, a acuzat Rusia şi Serbia că sprijină o tentativă de lovitură de stat împotriva sa. Actualul preşedinte, în vârstă de 58 de ani, conduce ţara aproape fără întrerupere de la începutul anilor 1990, când s-a prăbuşit regimul comunist ex-iugoslav.
Între timp, Muntenegrul a aderat la NATO, în 2017, şi este candidat la intrarea în Uniunea Europeană.
În centrul atenţiei se află Biserica Ortodoxă Sârbă, reprezentantă a celei mai mari comunităţi religioase din Muntenegru, care a declanșat de câţiva ani o campanie împotriva preşedintelui. Biserica a declanşat proteste după ce parlamentul de la Podgoriţa a adoptat o lege prin care cere tuturor cultelor să facă dovada proprietăţii asupra imobilelor utilizate. Clericii au acuzat autorităţile că intenţionează să efectueze o naţionalizare, inclusiv a mănăstirilor şi locaşurilor de cult.
Deşi mulţi alegători sunt de părere că regimul Djukanovic a fost marcat de corupţie, nepotism şi legături cu crima organizată, muntenegrenii sunt nemulţumiţi şi de profilul pro-sârbesc al principalelor partide de opoziţie.
În plus, economia a avut mult de suferit din cauza epidemiei de coronavirus, deoarece turismul genera aproape un sfert din produsul intern brut.
