Invitaţii străini ai ediţiei din acest an sunt: ministrul Afacerilor Externe al Ucrainei, Dmytro Kuleba, care va fi prezent la Bucureşti în cadrul unei vizite oficiale, ministrul Afacerilor Externe al Regatului Haşemit al Regatului Iordaniei, Ayman Safadi, ministrul Afacerilor Externe al Republicii Coreea, Kang Kyung-wha, Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe şi Politica de Securitate, Josep Borrell, ministrul Afacerilor Externe al Regatului Spaniei, Arancha Gonzalez Laya, şi secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană,.
„Având în vedere situaţia generată de pandemia de coronavirus, principalele teme abordate în cadrul sesiunilor din acest an vizează impactul crizei pandemice asupra relaţiilor internaţionale şi tendinţelor globale şi adaptarea instrumentelor diplomaţiei române în acest context”, menţionează un comunicat transmis de către MAE.
De asemenea, vor fi abordate provocările semnificative cu care s-a confruntat diplomaţia română şi lecţiile învăţate în contextul pandemiei cu scopul analizării şi identificării liniilor de acţiune concretă pentru a sprijini evoluţiile pe plan extern favorabile intereselor României.
Lucrările reuniunii se vor referi şi la modalităţile de a consolida gestionarea componentelor consulare în contextul actual, cu scopul protejării şi promovării drepturilor cetăţenilor români din ţară şi din străinătate, mai arată MAE.
MAE a desfăşurat, în perioada premergătoare Reuniunii Anuale a Diplomaţiei Române, o campanie de informare privind provocările pe care le-a generat criza actuală pentru diplomaţia română şi modul în care aceasta s-a adaptat, atât la nivelul Centralei MAE, cât şi în Serviciul Exterior, identificând răspunsuri şi soluţii adecvate.
MAE organizează anual Reuniunea Diplomaţiei Române, în contextul sărbătoririi în fiecare an la 1 septembrie, începând din 2005, a Zilei Diplomaţiei Române.
„Circumstanţele generate de pandemie reconfirmă şi accentuează rolul diplomaţiei în gestionarea, în ansamblu, a crizelor. Contextul acestei crize amplifică procese majore în relaţiile internaţionale, perspectivele de dezvoltare şi dinamica economică şi socială globală. Adaptarea diplomaţiei române la tendinţele actuale şi la cele anticipabile post-criză implică necesare ajustări ale acţiunii curente şi, în aceeaşi măsură, trasarea liniilor de acţiune viitoare, inclusiv prin încurajarea şi sprijinirea acelor tendinţe şi evoluţii care corespund intereselor şi obiectivelor naţionale de politică externă ale României, precum şi contracararea în mod eficient a celor care nu sunt favorabile ţării noastre. Politica externă a României va rămâne ancorată pe pilonii săi de bază: creşterea profilului şi rolului României în cadrul Uniunii Europene şi al NATO, respectiv dezvoltarea şi aprofundarea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite ale Americii, precum şi susţinerea pentru multilateralism, pentru dreptul internaţional şi pentru valorile democratice”, a transmis MAE.
