Studiul realizat la Bambino Gesu, în colaborare cu Karolinska Institutet din Stockholm, a detectat diferenţe imunologice între ambele maladii, iar rezultatele au fost publicate în revista ştiinţifică CELL.
La începutul pandemiei de SARS-Cov2 copiii păreau practic imuni la consecinţele noului coronavirus, însă ulterior s-a văzut că unii dintre ei pot dezvolta o formă gravă de inflamaţie sistemică, MIS-C (Multisystem Inflammatory Syndrome in Children), ce provoacă o inflamare a vaselor sanguine şi probleme cardiace şi intestinale.
Acest simptome, similare bolii Kawasaki, au determinat iniţial o asociere între această vasculită sistemică şi COVID-19. Studiul observă că ambele boli alterează nivelurile de citocine implicate în răspunsul imun, dar cu câteva diferenţe notabile. De exemplu, interleukina-17A inhibitor, foarte mare la copiii cu Kawasaki, nu creştea la pacienţii cu COVID, care dezvoltau în schimb prezenţa de anticorpi.
S-au observat şi diferenţe din punct de vedere celular. Astfel, copiii cu coronavirus dezvoltă „un tip particular de limfocite T cu o funcţie imunologică alterată, comparativ cu copiii care au boala Kawasaki”, o alterare ce constituie baza inflamării şi producerii de anticorpi ce pot dăuna inimii.
Aceste rezultate facilitează detectarea precoce la răspunsul inflamator la copiii cu COVID-19 în urmă monitorizării limfocitelor T şi spectrului de anticorpi.
„Aceste rezultate reprezintă o descoperire importantă pentru alegerea unui tratament pentru inflamarea sistemică asociată infecţiei cu SARS-CoV2 şi bolii Kawasaki într-un mod mai precis şi bazat pe evidenţe”, a declarat Paolo Palma, responsabil al studiului.
Rezultatele evidenţiază un tratament cu imunoglobuline în doze ridicate pentru a limita efectul anticorpilor – Anakinra şi Cortizon – în faze incipiente pentru a bloca o inflamaţie secundară. Este în schimb contraindicat tratamentul cu tocilizumab şi cu medicamente anti-TNF (împotriva factorului de necroză tumorală).
Citește și:
