Foarte pe scurt:
• Prețurile produselor vor crește dacă pensiile vor fi majorate cu 40%
• România va fi retrogradată la junk
• Investitorii nu vor fi interesați să împrumute statul
• Posibil ca statul să apeleze la FMI la începutul anului viitor, dacă se majorează pensiile cu 40%
• Greu de crezut că BNR va achiziționa titluri de stat de pe piața secundară pentru asta
• Leul se va deprecia puternic
• Persoanele fizice și firmele vor avea probleme cu plata împrumuturilor în euro
• În cazuri extreme se poate ajunge la: insolvențe, falimente, șomaj, sărăcie, migrație.
• Cristian Popa (BNR), într-o opinie personală: Pentru mine este foarte clar: ne jucăm cu focul! Periculos chiar.
• Mai mulți bani la pensii înseamnă (mai) puțini bani la educație, la sănătate, la autostrăzi și fără ele tinerii vor pleca în străinătate (Cristian Popa)
Creșterea pensiilor cu 40% ne invită să-i întâmpinăm pe cei de la FMI cu brațele deschise și „mâna întinsă”
Pare că pentru pentru unii parlamentari nu contează sustenabilitatea finanțelor. La o majorare de 40% a pensiilor, ei sunt printre singurii care suferă mai puțin. Au salarii mari.
Ce vom vedea dacă se majorează pensiile cu 40%? În primul rând, prețurile vor crește, moneda se va devaloriza puternic, deficitul se va duce la cer și lista poate continua. Poate face BNR față unui asemenea „atac”? Greu de crezut. Poate va mai diminua din amploare, dar efectele tot vor rămâne puternice.
Pensionarii oricum nu se vor bucura de cei 40%. Îi va mânca creșterea prețurilor.
În loc de o revenire a economiei, ne vom trezi cu criză profundă ce va dura multă vreme.
În general, în criză cel mai mult suferă cei săraci. Pensionarii săraci vor fi cei mai afectați.
Dacă se devalorizează leul, populația și firmele care au împrumuturi în moneda europeană vor avea de suferit. În cazuri extreme se poate ajunge la un lanț al slăbiciunilor: insolvențe, falimente, șomaj, sărăcie, migrație.
Revenind la buget, să nu uităm că 40% ne va retrograda la junk. Toate agențiile de rating ne-au spus asta. De unde luăm bani pentru plata lor? Bugetul nu e un sac fără fund, iar investitorii nu se vor uita la noi. Sunt investitori care își alocă un anumit procent de investiții pentru statele care sunt peste junk. Odată căzuți la gunoi, e clar că acei bani nu vor veni.
De unde să facem rost de bani? Ei bine, în 2021 probabil că noul Guvern, oricare ar fi el, va întâmpina delegatia FMI pentru a ne ajuta. La fel ca în criza trecută, vor fi puse condiții. Vrei banii? Trebuie să faci ajustări. Ca de obicei, ajustările de acest gen sunt dureroase pentru populație.
Valoarea titlurilor de stat achiziționată în fiecare lună de BNR
Criza coronavirusului a obligat BNR să ia o măsură diferită. Să achiziționeze titluri de stat pe pe piața secundară.
Sursa datelor: BNR
Surse din cadrul investitorilor că în ziua depunerii moțiunii, mulți investitori s-au speriat, au început să vândă obligațiuni. BNR ar fi reușit să tempereze asta prin achiziții.
Dacă se majorează pensiile cu 40%, să achiziționeze BNR mai multe titluri de stat ca să susțină creșterea?
Aici este o problemă. Achiziționarea de titluri de stat de către BNR în cazul majorării pensiilor cu 40% înseamnă, indirect, printare de bani ce se va vedea în creșterea prețurilor. Asta nu e o măsură sustenabilă. E un efect negativ pe care nu ni-l permitem.
Creșterea de 40% a pensiilor: focul care arde casa
Cristian Popa, membru CA la Banca Națională a României, într-o opinie personală atrăgea atenția că „nu trebuie să ne jucăm cu focul”.
„Pentru mine este foarte clar: ne jucăm cu focul! periculos chiar. Rămâne doar întrebarea dacă ne vom reveni la rațiune sau vom scăpa chibritul aprins pe jos, de asta depinde viitorul acestei țări”.
Prima dată am fi retrogradați la junk, ceea ce am spus și mai sus.
„Costul de finanțare al României ar crește semnificativ, iar finanțarea s-ar obține din ce în ce mai dificil, pentru că am deveni un debitor riscant, cu riscuri în creștere în ceea ce privește capacitatea de rambursare”, spunea el.
• Ar însemna și presiuni pe curs, pentru că în timp ce unii finanțatori doar vor crește dobânzile la care accepta să împrumute România alții vor căuta să „fugă” de noi, vor căuta să își vândă repede deținerile actuale de active locale (inclusiv titluri de stat) și să își schimbe leii pe valută, pentru a investi în alte țâri cu perspective mai bune.
• Și asta nu pentru că sunt oameni răi, ci pentru că România ar deveni o țară riscantă, o țară sub-investment grade, deci nerecomandată investițiilor.
• Unii ar putea fi chiar forțați să își vândă activele și să iasă din România, pentru că reglementările prudențiale aplicabile le pot cere să investească doar în active cu rating minim „investment grade”, deci nu în România retrogradata (ne putem gândi la un fond de pensii din Europa de vest de exemplu).
„Mai trebuie și echilibru, pentru că (mai) mulți bani la pensii înseamnă (mai) puțini bani la educație, la sănătate, la autostrăzi și fără ele tinerii vor pleca în străinătate, rămânând întrebarea de unde vor veni acești bani dacă din contribuțiile tinerilor/celor apți de muncă nu? Și bătrânii merg la spital, și își vor nepoții sănătoși, educați și nu plecați în Spania. Iar sistemul public nu este un sistem cu acumulare, nu are bani puși deoparte pentru plata pensiilor din viitor (cum fac pensiile private) ci transfera contribuțiile angajaților actuali, lună de lună, pensionarilor actuali”, spunea el.
Aceste cheltuieli cu pensiile nu sunt precum cele pentru pandemie, adică le ai anul ăsta, poate și anul viitor, dar apoi dispar din buget. Pensiile nu mai pot fi reduse și, deci, rămâi cu aceste cheltuieli. Adică rămân pe deficitul structural. Ne permitem 40%? Ce a crescut anul acesta cu 40%: salariul, economia?
