Colectarea de plasmă de la români vindecați de COVID-19 a crescut cu 50% după eliminarea unei mari părți a birocrației din procedură – Coronavirus

Datele care arată că în primele 3 săptămâni după modificarea metodologiei rata săptămânală de colectare aproape că s-a triplat au fost prezentate de Florin Hozoc, CEO-ul companiei Besmax Pharma Distribution, firma care a donat statului român singurele 18 aparate de recoltare de plasmă din țară.

„Este una dintre cele mai clare dovezi că metodologia inițială, pe care am criticat-o timp de peste 3 luni, era o piedică în calea donatorilor. Din păcate, corectarea acelei metodologii a fost blocată de conducerea Comisiei de Transfuzie din Ministerul Sănătății”, afirmă Florin Hozoc.

El subliniază că sunt centre de transfuzie unde în ultimele 3 săptămâni s-au făcut mai multe proceduri de plasmafereză decât în cele 15 săptămâni din perioada anterioară – București, Brașov, Buzău, Pitești, Ploiești.

Pe de altă parte însă, „sunt și 5 județe unde, deși au primit gratuit echipamentele și consumabile de plasmafereză, nu au efectuat nici o donare în ultimele 3 săptămâni”, atrage atenția Florin Hozoc.

Procesul de colectare a plasmei de la persoane vindecate de COVID-19 pentru tratarea pacienților infectați a demarat în România pe 28 aprilie, la două luni de la primul caz de infecție cu noul coronavirus înregistrat în țara noastră.

Peste 40.000 de români vindecați de COVID-19, puțini dintre ei au devenit donatori de plasmă

Donarea de plasmă se face prin două metode: plasmafereză și donare standard (sânge total) din care se extrage apoi plasma.

Colectarea de plasmă se face, teoretic, în 18 centre de transfuzie din România – toate dotate cu aparate de plasmafereză (recoltare de plasmă) donate de firma Besmax Pharma în această primăvară. Statul român nu avea astfel de aparate în centrele de transfuzii. Besmax Pharma a donat, împreună cu aparatele, și 9.000 de kituri de recoltare.

În plus, statul român a ratat o sponsorizare cu încă 32 de aparate de plasmafereză, oferită tot de Besmax Pharma, după ce Ministerul Sănătății nu a oferit luni de zile niciun răspuns la această ofertă.

Tratamentul cu plasmă este într-adevăr unul care „le poate salva viața pacienților cu forme grave de COVID-19. Nu terminalii, nu formele critice. Dar cei gravi, care se află în secțiile de Terapie Intensivă, pot fi salvați de tratamentul cu plasmă”, declara recent, pentru HotNews.ro, medicul Virgil Musta, șef de secție și coordonatorul Spitalului de Boli Infecțioase Victor Babeș din Timișoara, unul dintre cele mai importante spitale COVID din țară.

Din păcate, admitea Virgil Musta, un număr foarte mic de români vindecați de COVID-19 donează plasmă în acest moment: „Deși, atunci când pleacă din spital, mulți promit că vor veni să doneze, că vor ajuta, în momentul în care ar trebui să meargă să doneze, nu toată lumea dă curs. În plus, dintre pacienții vindecați de COVID-19, nu toată lumea are suficient de mulți anticorpi.”

Virgil Musta spunea că la Timișoara, „doar 5 pacienți au beneficiat de tratament cu plasmă, dar asta mai demult. Apoi, nu am mai avut nici noi, nici județele limitrofe.”

Toți cei 5 pacienți tratați cu plasmă la Timișoara s-au vindecat, a subliniat Virgil Musta.

Medicul timișorean a precizat însă că tratamentul cu plasmă nu li se administrează tuturor pacienților cu COVID-19, ci în anumite condiții: „Este util în anumite etape, la anumite forme ale bolii, la anumiți pacienți – de exemplu, pacienții cu insuficiență renală au contraindicație, pentru că dacă le dai, le agravează insuficiența renală.­­­