Mirel Ionașcu avea o mică firmă de catering unde dădea de lucru la circa 15 oameni. Cu mult înainte de a se auzi de Kurzarbeit, Mirel se gândea să le dea liber angajaților vinerea, pentru că nu mai avea cum să-i țină pe toți cu același salariu câtă vreme comenzile se împuținaseră drastic. Apoi, a venit peste el pandemia. ”În primele zile eram în vrie. Eram cunoscuți doar pe zona de corporate- aveam câteva firme unde livram zilnic câteva porții de mâncare, dar cum zona de corporate se închisese, contractele au fost și ele suspendate. Fără finanțări și aproape fără venituri, nu mai puteam face aproape nimic. Deși credeam că pandemia ne va îngropa cu totul, de fapt ne-a propulsat”, spune Ionașcu. El recunoaște că acum muncește mult mai mult decât înainte de pandemie, dar că nu se compară cu volumul de muncă cu care erau obișnuiți părinții lui.
Când am intrat în regim de telemuncă cu angajații și i-am spus mamei că oamenii mei lucrează de acasă, n-a înțeles cum e treaba asta. Mama a fost administrator la o grădiniță și în toată cariera ei de 45 de ani nu cred că a prins mai mult de două învoiri a câte o oră de la serviciu. Mâncarea ne-o lăsa în frigider, iar noi veneam de la școală și ne-o încălzeam singuri, mai spune Mirel.
Coronavirusul a perturbat joburile din întreaga lume. Mulți dintre funcționarii care nu-și puteau imagina în timpul Crăciunului trecut că nu va fi nevoie să meargă la birou în fiecare zi pentru a-și îndeplini sarcinile de serviciu, acum lucrează în regim de telemuncă. Și au mai învățat ceva: că nu contează când anume îți faci treaba- între mesele pregătite pentru copii, lecțiile pe care le au de făcut, mici cumpărături necesare și urgent- ci important e să și-o faci.
O serie de sondaje și studii făcute în perioada pandemiei au constatat că românii muncesc mai mult și participă la mai multe ședințe (chiar dacă uneori mai scurte) decât atunci când se lucre ”normal”. Nu e însă clar dacă această creștere a timpului lucrat e de bine pentru angajat sau mai degrabă e un inconvenient. Întrucât nu mai există limite între activitatea dedicată muncii de birou și celei domestice, unii reușesc să mai tragă chilul, în timp ce alții spun că se spetesc mult mai mult acum.
Câte minute/zi se lucrează în diferite sectoare economice (click pe imagine pentru a o mări):
Muncim mai mult sau mai puțin în pandemie? Ce arată datele
Trei sferturi dintre români spun că muncesc mai puține ore sau cel mult la fel de multe ore ca înainte să înceapă această pacoste numită COVID-19. Doar un sfert spun că muncesc mai mult, iar un român din 10 spune că muncește ”semnificativ mai mult”.
Programul de lucru a scăzut foarte mult pentru respondenții din țările din Europa de Sud, cu excepția Portugaliei, Irlandei și Belgiei. Scăderea timpului de lucru a afectat cel mai puternic comerțul și industria ospitalității. Datele oficiale indică o scădere semnificativă a orelor lucrate în rândul lucrătorilor din UE. În total, au existat 17 state membre în care programul de lucru al femeilor a scăzut mai mult decât cel al bărbaților.
Minute de muncă/zi la bărbați (potrivit OECD. Datele pentru România au fost incluse de autor și reprezintă media, nu doar sexul masculin):
O bună parte din timpul petrecut acasă a fost dedicat îngrijirii copiilor sau vârstnicilor în îngrijire. Eurofound a rugat respondenții să precizeze câte ore au petrecut îngrijind copiii și nepoții sau facând treburi gospodărești prin casă sau prin curte în ultima lună. Conform datelor, femeile au spus că petrec 35 de ore pe săptămână îngrijind copii sau nepoți (comparativ cu 25 de ore pe săptămână pentru bărbați) și 18 ore pe săptămână făcând treburile casnice (12 ore pe săptămână pentru bărbați). Asta la nivel european. În Belgia, Germania, Slovenia și Spania, diferența de gen în îngrijirea copiilor sau nepoților a fost de doar 1 sau 2 ore, în timp ce în România și Grecia, diferența a fost de 13 sau 14 ore.
În general, românii aflați în funcții de conducere, au văzut că nu mai sunt atât de necesare deplasările și călătoriile de afaceri, de exemplu.
Deși recunoaște că este imposibil să generalizăm cât de reflectivi ar putea fi lucrătorii. Iar aproape nouă din 10 adulți care lucrează de acasă spun că se bucură să fie alături de familie și vor ca acest stil de lucru să continue.
Fiecare antreprenor știe că prioritatea afacerii sale este supraviețuirea și profitul. Și toți mai știu că această criză sanitară se deosebește de cea financiară din 2008 prin faptul că dacă atunci s-au pierdut foarte multe joburi, de data aceasta joburile s-au păstrat în bună parte, dar a fost radical schimbată filozofia muncii.
De ce se mai plâng românii care lucrează de acasă
Wisemetry Research, agenție de cercetare de piață din România, a transmis rezultatele dintr-un studiu desfășurat luna trecută, studiu ce a avut ca scop evaluarea modului în care oamenii au gestionat provocările apărute în contextul închiderii școlilor și reluării telemuncii, sau munca în regim mixt – și de acasă și de la birou/ loc de muncă.
37% dintre respondenții care au experimentat și munca de la birou și munca de la domiciliu/ regimul telemuncă spun că lucrează mai mult, ca timp alocat, atunci când muncesc de acasă. 35% spun că nu au observat un tipar sau lucrează la fel de mult în ambele situații, iar cei mai puțini, 28%, sunt de părere că muncesc mai mult de la birou.
Principalele motive ale unui program de muncă prelungit de acasă sunt:
• Apar spontan mai multe activități ce trebuie rezolvate – 47%;
• Vor să demonstreze că pot lucra eficient, sau chiar mai eficient, și de acasă – 42%;
• Preferă să nu se întrerupă din ritmul de muncă/ concentrare – 38%
• Întreruperi datorate membrilor familiei sau activităților casnice – 30%
Interesant este că în comparație cu bărbații, femeile se regăsesc în mai mare măsură în situația de a munci mai mult atunci când lucrează în regim telemuncă. Mai mult de atât, în rândul celor care se întrerup de la sarcinile de lucru pentru a se ocupa de activități domestice 78% sunt femei și doar 22% sunt bărbați.
