„Industria financiară îşi dă seama – în primul rând bancherii centrali, care sunt oamenii care au şi informaţie multă, adecvată – îşi dau seama către ce blocaj, nu spun catastrofă, şi către ce mare problemă ne îndreptăm dacă, de pildă, sistemul bancar, din cauza unei deteriorări sistematice a portofoliului prin expunerea pe care o au faţă de diverse industrii care ies din joc – vorbesc de fenomenul schimbării de climă – şi atunci credite performante se transformă în credite neperformante”, a afirmat Dăianu.
- Băncile centrale sunt foarte preocupate, pentru că lucrează cu reguli de prudenţialitate, trebuie să ajute băncile comerciale să deschidă ochii, să-şi transforme portofoliile, adică să privească viitorul, nu doar să limiteze stricăciunile, să fie proactive.
- Şi, nu în ultimă instanţă, băncile centrale îşi dau seama că dacă se întâmplă ceva iar cu industria financiară, cu industria bancară, va plăti tot cetăţeanul, tot bugetele publice, pentru că băncile nu sunt un dat de la Dumnezeu, ele sunt tot nişte creaţii ale evoluţiei societăţii umane, să spunem, din ultimele 700-800 de ani, iar o prăbuşire bancară din diverse motive va implica din nou intervenţia Guvernelor, care oricum au de făcut faţă la impactul schimbării de climă
Preşedintele Consiliului Fiscal a menţionat că liderii băncilor centrale au înţeles că schimbarea climei va avea un impact foarte sever asupra economiei.
„De aceea există această reţea a bancherilor centrali, care era de negândit cu câţiva ani în urmă. (…) Acum şi-au dat seama că schimbarea de climă are un impact atât de sever asupra activităţii economice, asupra industriei bancare, dacă nu se iau măsuri adecvate, încât băncile centrale vor avea o mare problemă nu peste mulţi ani. Şi există această înţelegere, iar Comisia Europeană are, evident, această înţelegere”, a precizat el.
Dăianu a apreciat că inclusiv băncile comerciale au înţeles pericolul de a credita industriile din domeniul energiilor fosile, care vor intra în declin.
„Ceea ce este izbitor şi trebuie să dea de gândit foarte multora este noua atitudine în mediul băncilor centrale şi chiar în lumea bancherilor şi şefilor de bănci: dacă în ceea ce priveşte băncile centrale poţi să vorbeşti de un pragmatism, dar şi de o gândire mai înţeleaptă decât la nivelul băncilor comerciale, la acestea din urmă este uşor de sesizat pragmatismul, pentru că îşi dau seama ce s-ar întâmpla să rămână cu portofoliile de credite minate de expunerea pe industrii care vor fi în declin rapid. Este vizibil că industriile care valorifică ce este fosil şi nu este regenerabil vor fi în declin puternic”, a arătat Daniel Dăianu.
Preşedintele Consiliului Fiscal a precizat că, la Banca Naţională, elaborează rapoarte în care consideră că schimbările climatice sunt o ameninţare existenţială la adresa umanităţii.
„În rapoartele pe care eu le elaborez la Banca Naţională – e un raport prin care monitorizăm evoluţiile în Uniunea Europeană – eu în mod sistematic vorbesc de o ameninţare existenţială (reprezentată de schimbările climatice, n.r.). Să ştiţi că ne mai descurcăm cu o pandemie, o pandemie nu aneantizează lumea, o pandemie lasă victime multe şi este periculoasă în sine, în timp ce schimbarea de climă, dacă nu o putem combate aşa cum se cuvine, poate să ne termine. Schimbarea climei este marea ameninţare la adresa viitorului speciei umane”, a susţinut acesta.
În opinia sa, bugetul Uniunii Europene este minuscul pentru necesităţile combaterii schimbărilor climatice.
„Pe viitor, dacă nu vom reuşi totuşi în această tranziţie (…), ne vom confrunta şi cu probleme de ordin geopolitic. Să ne gândim că migraţia sau imigraţia puternică în Uniunea Europeană a fost provocată de conflicte militare. În viitor vom avea mişcare de populaţie provocată de schimbarea de climă, pentru că oamenii, până să meargă la teatru sau să vizioneze un film, au nevoie de mâncare şi de apă. Deci, e posibil să asistăm la aşa ceva, la migraţie înăuntrul graniţelor Uniunii Europene, dacă nu ne vom ocupa de această mare-mare chestiune, şi asta înseamnă şi o restructurare a bugetului Uniunii Europene, care încă în largă măsură finanţează: coeziunea – şi ai spune pe bună dreptate că sunt discrepanţe foarte mari în Uniunea Europeană; Politica Agricolă Comună – şi ai spune pe bună dreptate că ai nevoie totuşi de o agricultură care să ofere oamenilor mâncare la costuri rezonabile. Pe de altă parte, ai presiunile celelalte, cu un buget al UE care este minuscul. Ce înseamnă bugetul Uniunii Europene? 1% din PIB-ul cumulat, chiar dacă acum ai Fondul de Redresare, care nici nu ştii dacă se va permanentiza în viitor. Şi cu el bugetul UE este mic şi nu răspunde la presiuni care ne vor copleşi în viitor, dacă Uniunea nu va fi mai productivă, dacă nu vom avea bugete publice mai robuste şi dacă nu vom avea o altă atitudine a oamenilor”, a afirmat Dăianu.
