Pescarii europeni vor putea continua să meargă în apele britanice, dar cu restricții sporite și cu renegocieri anuale din 2026 – când accesul în aceste zone pline de pești este crucial pentru activitatea lor, relatează AFP.
Cum era înainte de Brexit
Marea Britanie are o zonă economică exclusivă (ZEE) care se extinde până la 200 de mile în largul coastei sale – dar în cadrul comunitar, aceste zone au fost puse la comun și administrate împreună de statele UE, prin cote pentru fiecare specie distribuită între pescarii fiecărei țări.
În Atlanticul de Nord-Est și Marea Nordului, o sută de specii erau astfel până în acest an sub gestionare împărțită între Regatul Unit și UE.
Există, de asemenea, un acces „restricționat” pentru mai multe state europene la zone situate la 6-12 mile marine de coasta britanică, în apele teritoriale, ca recunoaștere a vechilor activități tradiționale.
Capturile pescarilor din UE în apele Regatului Unit cântăresc în jur de 650 de milioane de euro în fiecare an. Flotele din opt țări ale UE iau în total 40% din valoarea capturilor efectuate în zona economică exclusiv britanică, potrivit unui raport al Parlamentului European. Norvegia este de asemenea prezentă acolo.
Noile reguli ale jocului
În cadrul acordului post-Brexit încheiat joi, UE va transfera 25% din valoarea produselor capturate în apele britanice de către flotele europene către Regatul Unit, după o perioadă de tranziție până la în iunie 2026, potrivit unor surse europene și britanice.
După această perioadă de cinci ani și jumătate, acest acces pentru pescarii europeni va fi renegociat anual.
„Acest lucru va repezenta 146 de milioane de lire sterline (sau aproximativ 160 de milioane de euro) pentru flota britanică” în fiecare an după tranziție și „va crește capturile pescarilor britanici în apele britanice cu aproximativ două treimi”, precizează un document din Downing Street.
Acești termeni corespund celei mai recente oferte făcute de britanici și se suprapun cu o ofertă anterioară a europenilor.
În plus, pescarii din UE vor păstra accesul la zonele cuprinse între 6-12 mile marine până în 2026, acces care va fi din nou renegociat în fiecare an la sfârșitul tranziției.
Această perspectivă a discuțiilor anuale privind cotele de pescuit și accesul navelor europene provoacă îngrijorare pentru că ar împiedica vizibilitatea și va bloca investițiile în bărci și infrastructură care necesită amortizare pe termen lung.
Negociatorul european Michel Barnier însuși a avertizat că această soluție este dificil de practicat, având în vedere că sunt în joc aproximativ o sută de specii.
Acces vital pentru pescarii din UE
Un sfert din capturile franceze în volum (aproximativ 20% în valoare) provin din apele britanice. Dependența este și mai puternică pentru Belgia (50% din valoarea capturilor sale), Irlanda (35%), Danemarca (30%) și Țările de Jos (28%), conform cifrelor din 2011-2015. Spania, Germania și Suedia sunt, de asemenea, afectate într-o măsură mai mică.
Principalele specii sunt pești pelagici (din marea liberă): hering, macrou, merlan etc. la care se adaugă unele specii demersale (aproape de fundul mării): limbă-de-mare, cambulă, cod negru.
La nivel comercial, Marea Britanie exportă între 60% și 80% din fructele sale de mare, iar UE a absorbit anul trecut aproape 70% din exporturile de pește din Marea Britanie.
Ape bogate în pești
Apele britanice sunt bogate în resurse piscicole, datorită mecanismelor biologice.
Ouăle de pește se așază de-a lungul coastelor franceze și până în Danemarca, zone hrănitoare, deoarece sunt destul de puțin adânci și nisipoase. „Când devin adulți, pleacă în apele puțin mai adânci, mai reci și mai oxigenate din nord”, potrivit Institutului francez de cercetare pentru exploatarea mării (Ifremer). Fie în apele britanice.
Un fenomen accentuat de schimbările climatice și deosebit de sensibil pentru cod și cambulă, specii foarte prezente în Marea Nordului.
