Din activitatea Fiscului: Schimbări și tendințe în controalele la companii ● O persoana care isi amana rata cu 9 luni, dupa perioada de suspendare va avea o rata cu 13% mai mare ● „În 2020, bugetarii n-au simţit criza, cei din privat abia au supravieţuit”. Cum va fi 2021 pe piaţa muncii ● Cum au evoluat genurile de filme la care se uită oamenii în ultima sută de ani: scad filmele romantice, cresc thrillerele și documentarele ● 2021: business-ul de bănci se regândeşte. Două bănci au dispărut în 2020. Una vrea musai să se vândă şi alte două stau în expectativă ● 2021 în 16 idei: Isărescu va amâna creşterea cursului peste 5 lei/euro pentru 2022, dobânzile vor scădea, creşterile salariale vor fi excepţii; vom trăi pe datorie ● În cât timp se încheie vaccinarea? Aritmetica scenariilor ● Aplicarea vaccinării pe scară largă a dus la eradicarea unor boli. De ce respingem vaccinarea?
Atentie: Amanarea nu se aplica automat, ci doar la cererea debitorului si daca banca accepta aceasta solicitare si emite un nou scadentar. Pentru suspendare, se pastreaza toate conditiile din ordonanta OUG37/2020:Creditul sa nu inregistreze restante, Se suspenda intreaga rata (principal, dobanzi si comisioane), Dobanda se calculeaza si pe perioada suspendata si se plateste dupa perioada de suspendare – deci, dupa suspendare, ratele vor fi mai mari, In cazul creditelor de nevoi personale, suma acumulata din dobanzi de pe perioada suspendata se aduna la soldul creditului (si astfel se aplica dobanda la o suma mai mare – practic, se plateste dobanda la dobanda), In cazul creditelor ipotecare, suma acumulata din dobanzi de pe perioada de suspendare se plateste separat de rata creditului (si nu se aplica dobanda suplimentara la aceasta suma), iar platile se esaloneaza pe maxim 5 ani
Astfel, pentru o persoana care isi amana rata cu 9 luni, dupa perioada de suspendare va avea o rata cu 13% mai mare urmatorii 5 ani la un credit ipotecar, si cu 6% mai mare pentru un credit de nevoi personale, scrie finzoom.ro.
„În 2020, bugetarii n-au simţit criza, cei din privat abia au supravieţuit”. Cum va fi 2021 pe piaţa muncii. „2020 a fost un an în care cuvântul de ordine a fost supravieţuirea”, a declarat pentru „Adevărul” consultantul economic Adrian Negrescu, referindu-se la problemele inerente pe care le-a generat pandemia în piaţa muncii. Ştiri pe aceeaşi temă Bugetarii ţin cu dinţii de avantajul salarial primit în detrimentul an… 2021, între austeritate pentru bugetari şi încasări mai mari la buget…. Angajaţii vor beneficia şi în 2021 de unele măsuri de protecţie. Ce se… „Am avut peste 1 milion de români care s-au întors din Occident, pe fondul pandemiei şi, din economii, din ce au strâns în ultimii ani, au încercat să reziste. Mulţi au reuşit să plece înapoi, însă alţii şi acum, după aproape un an de pandemie, trăiesc la limita subzistenţei. Unii şi-au găsit locuri de muncă în ţară, prea puţini însă, alţii se gândesc cu speranţă la 2021, să se întoarcă la muncă afară. Pentru restul românilor, cei care lucrează în mediul privat au trăit cu spaima zilei de mâine. Mulţi au rămas fără joburi, alţii au trăit din şomajul tehnic asigurat de stat. Pentru bugetari, 2020 a fost un an bun, pentru că n-au simţit criza, fiind protejaţi de politicieni, în contextul anului electoral”, a declarat Adrian Negrescu, potrivit Adevarul.ro
Cum au evoluat genurile de filme la care se uită oamenii în ultima sută de ani: scad filmele romantice, cresc thrillerele și documentarele. Folosind informații oferite de celebra bază de date pentru filme IMDb, utilizatorul Reddit BoMcCready a realizat în ianuarie 2019 un grafic care arată procentul popularității diferitelor genuri de filme lansate în fiecare an, din 1910 până în 2018. Se observă că, de la jumătatea anilor 2010, documentarele sunt genul cu cea mai puternică ascensiune.Unele genuri, de exemplu, au scăzut în mod evident, cum ar fi musicalurile și westernurile. Dar cea mai importantă creștere au înregistrat-o filmele documentare, începând cu „Fahrenheit 9/11”, film regizat de Michael Moore și lansat în 2004, care înfățișează o perspectivă critică asupra administrației fostului președinte al SUA George W. Bush. Criticul de film Irina Margareta Nistor consideră că succesul înregistrat în ultimii ani de genul documentar se bazează pe faptul că oamenii doresc veridicitate și prezentarea faptelor în mod corect. „În primul rând, aceste filme sunt făcute mai temeinic decât celelalte. Apoi, sunt o modalitate de a cunoaște mai bine o lume, altfel decât căutând pe net. Apoi, au un anumit grad de seriozitate, nu sunt sinistre ca SF-urile și ca filmele de groază”, a afirmat Irina Nistor pentru ziarul Libertatea.
În cât timp se încheie vaccinarea? Aritmetica scenariilor . În cât timp se încheie vaccinarea? Este relativ „simplu” de calculat. România, de la începutul vacinării în 27 decembrie 2020, până în 2 ianuarie 2021, s-au vaccinat 12.000 de persoane în 7 zile, adică puțin peste 1.700 de persoane pe zi. Populația reală a României nu mai este demult de 20 de milioane, mai degrabă 19 milioane (o să vedem la recensământul din acest an), din care oficial sunt plecați și au rezidență în străinătate peste 3 milioane. Deci ar mai rămâne – să zicem – 16 milioane. Planul oficial este de a vaccina până la 70% din populație, adică aproximativ 11 milioane de persoane. În ritmul actual, de 1.700 de persoane pe zi, ar fi necesare 6.470 de zile, adică… 17 ani!!!! Ca să se vaccineze acel procent de populație până în vară (6 luni, deci), așa cum au anunțat autoritățile române, ritmul de vaccinare ar trebui să crească la peste 61.100 (șaizeci-și-una-de-mii-o-sută) de persoane vaccinate pe zi, scrie Econtextmedia.net.Trăim din două în două săptămâni și asta ne ocupă tot timpul. Aplicarea vaccinării pe scară largă a dus la eradicarea unor boli. De ce respingem vaccinarea? De ce respingem vaccinarea? Poate pentru că nu am văzut concret în timpurile noastre efectele devastatoare ale bolilor prevenibile prin vaccinare, în unele cazuri ne e teamă mai mult de posibile efecte adverse decât de boală în sine în timp ce alte persoane refuză vaccinarea din considerente etice sau religioase. Punerea în aplicare pe scară largă a programelor de imunizare în ultimii 30 de ani a condus la o reducere dramatică a cazurilor de boală și a deceselor prin boli care pot fi prevenite prin vaccinare. În mod ironic, faptul că imunizarea a făcut ca multe boli infecțioase să fie rare sau aproape dispărute, poate duce la o anumită opinie a unora dintre noi – poate chiar cadre medicale – și anume că vaccinurile nu mai sunt necesare, scrie projet-e.ro
