Doar 16 procurori și-au depus candidatura până vineri, la expirarea termenului, pentru cele 15 posturi de procuror european delegat în România, la Parchetul European condus de fosta șefă a DNA Laura Codruța Kovesi. În luna decembrie, Comisia Europeană a făcut apel la statele membre să-și numească rapid procurorii delegați pentru a permite Parchetului European (EPPO), noua armă a UE împotriva fraudei, să-și înceapă activitatea la 1 martie 2021.
Ministerul Justiției a anunțat că până la data limită de 7 ianuarie și-au depus candidatura 16 persoane pentru funcția de procuror european delegat în România, și vor intra în următoarea etapă de selecție.
Procedura de selecție se va desfășura potrivit următorului calendar:
- 08-18.01.2021 – Verificarea de către Comisia de selecție a îndeplinirii de către candidații înscriși a condițiilor de participare la interviu;
- 19.01.2021 – Afișarea listei candidaților care îndeplinesc condițiile de participare la interviu;
- 19-22.01.2021 – Programarea și stabilirea eventualelor aspecte tehnice cu candidații;
- 25-28.01.2021 – Interviul în fața Comisiei de selecție;
- 29.01.2021 – Afișarea rezultatelor selecției;
- 29-02.02.2021 – Transmiterea listei candidaților pentru funcția de procuror european delegat Procurorului-șef european.
Procurorii europeni delegați în România vor acționa în numele Parchetului European (EPPO) în statele lor membre și vor avea aceleași competențe ca procurorii naționali în ceea ce privește investigațiile, urmăririle penale și trimiterea în judecată.
Numită în 2019 în fruntea acestei noi autorități judiciare cu sediul la Luxemburg, Laura Codruta Kovesi a depus jurământul la sfârșitul lui septembrie 2019, alături de cei 22 de colegi ai săi, proveniți din statele care participă la această cooperare întărită.
Dar începutul activităților, prevăzut inițial pentru noiembrie 2019, este suspendat de desemnarea celor 140 de procurori delegați. Aceștia vor avea ca sarcină derularea la nivel național a anchetelor, care vor fi supervizate de cei 22 de procurori de la Luxemburg.
Spre deosebire de instituțiile actuale de luptă împotriva fraudei și a criminalității transfrontaliere, Eurojust și Olaf, Parchetul European va putea efectua anchete penale și să confiște active.
EPPO va ancheta și urmări penal fraude și alte infracțiuni care aduc atingere intereselor financiare ale UE: fraudele la cheltuielile și veniturile bugetului UE, fraudele legate de TVA (dacă implică cel puțin 2 state membre și prejudiciul este de cel puțin 10 milioane euro), spălarea de bani provenind din sumele fraudate de la bugetul UE, corupția activă și pasivă și deturnarea de fonduri care aduc atingere intereselor financiare ale UE, participarea la o organizație criminală dacă principalele activități constituie infracțiuni ce aduc atingere bugetului UE.
În cazul în care o infracţiune are repercusiuni la nivelul Uniunii, ceea ce impune desfășurarea investigației de către EPPO sau ar putea fi săvârşită de funcționari sau alți agenți ai Uniunii sau membri ai instituțiilor Uniunii, chiar dacă prejudiciul este mai mic de 10.000 de euro, EPPO își poate exercita competența.
În luna decembrie, Comisia Europeană a făcut apel la statele membre să-și numească rapid procurorii delegați pentru a permite Parchetului European (EPPO), noua armă a UE împotriva fraudei, să-și înceapă activitatea la 1 martie 2021. Din cele 27 de țări UE, cinci nu vor participa la EPPO: Ungaria, Polonia, Irlanda, Suedia şi Danemarca.
