Companii de stat își cumpără pe bani publici premii de vanitate de la organizații obscure ● Cât de asigurată este casa ta asigurată? Lunga listă a excluderilor sau cum rămâi și cu dauna și cu banii dați pe poliță ● Conducerea ANAF a cerut rapoarte de activitate pe 2020 și obiective pentru 2021 de la circa 2.000 de șefi din agenție ● Creșterea salariului minim: care sunt efectele imediate pentru firme și lucrătorii independenți ● România a trimis mai mulţi turişti în Maldive ca Germania, Elveţia sau SUA ● Salariul minim pe economie, un concept asemănător ciorbei reîncălzite ● Cum poţi schimba contractul pentru furnizarea energiei electrice la actualul furnizor. Exemple şi paşi de urmat ● George Butunoiu: Clasificarea şi ierarhizarea managerilor ● Adio, secret bancar.
Companii de stat își cumpără pe bani publici premii de vanitate de la organizații obscure internaționale. Zeci de companii publice și private, profesori universitari, manageri de spitale, directori de școală sau oameni de afaceri din România au primit, de-a lungul anilor, distincții și premii din partea unor organizații cu titluri pompoase, care și-au făcut un model de business din a oferi astfel de premii contra unor sume de bani. În unele cazuri, acestea sunt plătite cu bani publici, după cum a descoperit Libertatea. Arătăm cine a căzut în capcana acestor premii de vanitate, în mai multe episoade. Printre câștigători: Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică, Compania Națională Aeroporturi București, Universitatea de Medicină din Târgu Mures, Transgaz, Romprest, Teamnet Group, Universitatea Valahia, Academia Forțelor Terestre Nicolae Bălcescu
Conducerea ANAF a cerut rapoarte de activitate pe 2020 și obiective pentru 2021 de la toți cei circa 2.000 de șefi din agenție. Cu maximum 4 pagini. Conducerea ANAF a solicitat rapoarte de activitate pentru anul 2020 de la persoanele cu funcții de conducere din ANAF, până la nivel de șef de serviciu, potrivit informațiilor Profit.ro. Rapoartele trebuie să includă și obiectivele acestora pentru perioada următoare, structurate pe luna ianuarie, primul trimestru și întreg anul 2021. În ANAF, circa 10% dintre cei aproximativ 22.000-23.000 de angajați au funcții de conducere.Șefii trebuie să declare obiectivele pe care și le propun pentru anul acesta, precum și impactul pe care îl vor avea asupra administrării fiscale și a colectării veniturilor, potrivit profit.ro
Creșterea salariului minim: care sunt efectele imediate pentru firme și lucrătorii independenți. În primul rând, cei care au mai mulți angajați plătiți cu minimul pe economie vor trebui, astfel, să crească costurile salariale cu 70 de lei pentru fiecare astfel de salariat. Totodată, celelalte salarii, care sunt puțin mai mari decât minimul pe economie, vor trebui să crească și ele. Majorarea salariului minim brut presupune operarea modificării salariale și în Revisal, pentru fiecare angajat în parte. Hotărârea Guvernului 905/2017, care include regulile Revisal, dispune că schimbarea trebuie raportată în maximum 20 de zile lucrătoare de la momentul producerii sale, scrie avocatnet.ro
Cum poţi schimba contractul pentru furnizarea energiei electrice la actualul furnizor. Exemple şi paşi de urmat. Aproximativ 6 milioane de consumatori casnici de energie electric (din cei puţin peste 8,7 milioane) au aflat abia după 1 ianuarie că li se va scumpi serviciul de furnizare a electricităţii, dacă nu schimbă contractual în piaţa concurenţială. Potrivit ultimului ordin emis de ANRE pe acest segment, consumatorii pot opta până la data de 31 martie să schimbe contractual încheiat pentru piaţa reglementată (actual piaţă universal) într-unul pentru piaţa concurenţială, putând allege deopotrivă tipul de consum, modalitatea de emitere a facturii (electronic sau prin poştă), consumul lunar, etc. În cele ce urmează vom prezenta paşii de urmat pentru schimbarea contractului la doi dintre cei mai mari furnizori de energie electrică, Enel şi Electrica, scrie Adevărul.ro.
George Butunoiu: Clasificarea şi ierarhizarea managerilor. Firmele mari de recrutare folosesc sisteme complexe de clasificare a profilurilor profesionale – deci a angajaţilor/ candidaţilor. Acestea sunt formate din câteva sute de itemi, grupaţi în mai multe categorii, uneori chiar pe două niveluri (nu am văzut pe mai mult de atât).Dar, oricare ar fi aceste sisteme de clasificare, două categorii principale se regăsesc întotdeauna: industriile şi tipurile de job. Şi nivelurile de specializare, de senioritate, desigur, dar acelea nu sunt o categorie în sine, precum celelalte. Despre capitalizarea managerului pe cele două componente mari, industria şi tipul de job, am scris un articol separat, nu mai revin cu detalii aici. Guvernele sunt obligate să folosească sisteme acoperitoare (CAEN pentru industrii şi COR pentru tipurile de job în România), însă acestea sunt mult prea stufoase şi greoaie pentru a putea să fie folosite în activităţile curente ale firmelor, dar, mai ales, de către angajaţi, scrie Butunoiu pe blogul său de pe adevarul.ro
McKinsey: „Noua normalitate” și tendințele economice care o vor defini, începând chiar cu 2021. Începând din chiar acest an, va fi accelerată dezvoltarea unor domenii precum biotehnologia, managementul riscului privind lanțurile de aprovizionare, sau forța de muncă. Reguli vechi de zeci de ani privind investițiile vor fi zguduite. Comportamentul investitorilor va reforma viitorul și toate aceste tendințe, stimulate sau declanșate de criza coronavirus, vor defini „noul normal” al economiei lumii, potrivit unui studiu McKinsey. Consacrarea biotehnologiei nu se va opri la domeniul farmaceutic și medical, după ce a făcut posibile noile tipuri de vaccinuri contra COVID-19 prin utilizarea instrumentelor genetice. „Urgența a declanșat impulsul, dar potențialul (biotehnologiei) este mult mai amplu și mai variat: de la bioinginerie, la calculul digital, automatizare și învățarea automată și până la inteligența artificială (AI)”, spune studiul McKinsey, potrivit cursdeguvernare.ro.
Românii care merg în Austria trebuie să se înregistreze online, înainte de a ajunge în țară. Românii au obligația de a se înregistra online, anterior intrării pe teritoriul austriac, prin completarea unui document denumit „Pre-Travel-Clearance – PTC”, Potrivit Ministerului de Externe din România, sunt prevăzute și excepții de la această măsură. Această măsură specială a fost adoptată în contextul pandemiei de COVID-19, și urmează să intre în vigoare vineri, 15 ianuarie, de la ora 00.00, scrie EuropaFM.ro
Adio, secret bancar. Fiscul trage cu tunul după vrăbii. Conform reglementărilor europene, de câteva zile, băncile informează zilnic fiscul cu privire la mișcările din conturi ale clienților, persoane fizice sau juridice. De fapt, este vorba despre constituirea unui registru cu conturile bancare care va fi utilizat și de alte instituții, nu doar de fisc, ci și de serviciile de informații, BNR, procurori sau Autoritatea de Supraveghere Financiară. Specialiștii au precizat că fiscul avea acces și până acum la datele bancare. Secretul bancar nu mai este demult un secret. Noutățile de anul acesta sunt: raportările se fac zilnic, nu mai există o sumă limită de la care anumite tranzacții sunt monitorizate și oferă un acces mai ușor la identitatea firmelor și persoanelor care lucrează prin intermediari. Până acum, erau raportate automat către Oficiul de prevenire și combatere a spălării banilor tranzacțiile mai mari de 10.000 euro sau echivalentul în moneda națională. De anul acesta, vor fi transmise către registrul special toate tranzacțiile din conturi. Va fi o muncă sisifică pentru bănci. Problema este: cu ce folos?, scrie RFI.ro.
Bancherii din front office vor fi incluși în cea de-a doua etapă a programului de vaccinare împotriva noului coronavirus. Premierul Florin Cîțu a menționat astăzi într-o conferință de presă că Guvernul va adăuga, vineri printr-o Ordonanță de Urgență elaborată de Ministerul Sănătății, noi categorii de persoane care vor fi incluse în cea de-a doua etapă a programului de vaccinare împotriva noului coronavirus. Primul ministru a explicat că suplimentarea listei vine ca urmare a unor solicitări adresate Ministerului Sănătății din partea mai multor potențiali beneficiari. ”Lista persoanelor care se vor putea vaccina în cea de-a doua etapă se actualizează zilnic, pentru că sunt mai multe priorități pe care le observăm. Încă nu este luată o decizie în privința categoriilor de persoane ce vor fi adăugate pe listă. Ministerul Sănătății lucrează la această Ordonanță de Urgență. Am primit de la mai multe părți din societate și din economie solicitări pentru a fi incluse pentru etapa a două a programului de vaccinare. Recomand tuturor celor consideră că trebuie să se vaccineze în următoarea etapă să se adreseze Ministerului Sănătății”, a declarat Florin Cîțu, scrie bankingnews.ro
Cum cred doi antreprenori că pot scoate restaurantele bucureștene din criza COVID-19. Doi antreprenori români susțin că pot ajuta restaurantele din București, afectate de restricțiile de funcționare anti-COVID-19, să își oprimizeze tranziția către internet, printr-o platformă care integrează branduri virtuale, servicii de livrări existente, training pentru angajați și promovare online. Platforma OpenKitchen a fost lansată de Răzvan Andrei Gheorghe și Valentin Rușan, la București. Ei și-au deschis firma în noiembrie 2020, dar domeniul de internet fusese rezervat în octombrie, pe persoană fizică. OpenKitchen percepe de la restaurant un comision din vânzări. În schimbul acestuia oferă restaurantului un „concept la cheie”, care cuprinde: acces la branduri virtuale, training pentru personal, condiții preferențiale din partea furnizorilor, marketing și social media, acces la serviciul de livrare către consumator, scrie StartupCafe.ro
Criptomonedele nu mai au un viitor criptat: OCDE și UE doresc reglementarea monedelor digitale. O nouă directivă se prefigurează la orizont. Piața criptomonedelor a trecut săptămâna trecută de pragul de un trilion de dolari pentru prima dată în istorie, iar Bitcoin a crescut cu aproximativ 30% de la începutul anului și cu 370% în ultimele 12 luni. Nu ar trebui, deci, să mire pe nimeni că Uniunea Europeană și Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică își propun să reglementeze domeniul monedelor digitale, astfel încât administrațiile fiscale naționale să obțină informațiile de care au nevoie pentru stoparea pierderii de venituri, dar și pentru unificarea cadrului legal și a sancțiunilor aplicate pe baza dispozițiilor actuale. Destul de departe de datele globale, dar cu un mare potențial de creștere, dimensiunea economiei digitale locale a fost evaluată de mai mulți specialiști la peste 16 miliarde de euro în 2019, așa cum arată ultimele cifre disponibile, consideră Miruna Enache, Partener, Asistență fiscală și juridică, EY România, citată de FinEco24News.
