În motivare CCR susține că din cauza modului defectuos de legiferare s-a creat o incertitudine juridică în privinţa existenţei normative a valorii punctului de pensie. Judecătorii subliniază că Parlamentul „nu are îndreptăţirea să omită menţionarea valorii punctului de pensie în condiţiile în care însuşi calculul pensiei se face prin raportare la valoarea unui punct de pensie”.
„În cauză, datorită modului defectuos de legiferare, s-a creat o incertitudine juridică în privinţa existenţei normative a valorii punctului de pensie, ceea ce afectează însuşi dreptul la pensie consacrat de art. 47 alin. (2) din Constituţie. Desigur, ţine de opţiunea legislativă exclusivă a Parlamentului stabilirea valorii concrete a punctului de pensie, însă acesta nu are îndreptăţirea, în niciun caz, să omită menţionarea valorii acestuia în condiţiile în care însuşi calculul pensiei se face prin raportare la valoarea unui punct de pensie. Este un element esenţial al întregului sistem de pensii, fără de care acesta nu ar putea funcţiona”, se arată în motivarea publicată vineri pe site-ul Curţii Constituţionale.
Mai mult, Curtea explică că prin eliminarea din Ordonanța dată de Guvernul Orban a articolelor prin care pensiile erau majorate cu doar 14% s-ar fi creeat un vid legislativ, pentru că parlamentarii PSD nu au specificat o nouă valoare a punctului de pensie.
„Abrogarea pură şi simplă prin legea criticată a art. 42 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.135/2020 nu repune în vigoare textul iniţial din Legea nr.127/2019, ci creează, în realitate, un vid legislativ. (…) Numai dacă Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.135/2020 ar fi fost respinsă, ar fi reintrat în vigoare dispoziţia de stabilire a punctului de pensie la 1.775 lei; ordonanţa de urgenţă fiind însă aprobată, dispoziţia de abrogare din cuprinsul legii de aprobare referitoare la un text din cuprinsul ordonanţei de urgenţă care modifică o normă juridică din actul de bază nu repune în vigoare această din urmă normă juridică în redactarea anterioară modificării realizate prin ordonanţa de urgenţă. Cu alte cuvinte, abrogarea modificării nu repune în vigoare norma juridică supusă modificării în redactarea sa anterioară acesteia”, arată judecătorii constituţionali.
De asemenea, judecătorii constituţionali semnalează că situaţia normativă este foarte confuză odată cu abrogarea art.43 din OUG nr.135/2020, ceea ce generează o insecuritate juridică ce are implicaţii asupra dreptului la salariu al personalului didactic. Prin urmare, art. I pct. 9 din legea criticată încalcă art.1 alin.(5) prin raportare la art. 41 din Constituţie.
„Întrucât viciul de neconstituţionalitate constatat priveşte în mod exclusiv elemente de conţinut proprii legii de aprobare, Curtea reţine că art. 42 şi 43 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.135/2020 au rămas în fondul activ al legislaţiei. În cadrul procedurii de reexaminare, revine Parlamentului competenţa de a infirma/confirma, în termeni clari şi neechivoci, atât valoarea punctului de pensie stabilită prin art.42 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.135/2020, cât şi etapizarea creşterii drepturilor salariale pentru personalul didactic stabilită prin art. 43 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.135/2020”, subliniază CCR.
Curtea Constituţională (CCR) a admis în parte, pe 13 ianuarie, sesizarea Guvernului cu privire la legile pentru aprobarea rectificării bugetului de stat şi bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2020, constatând că o prevedere a articolului prin care PSD a impus în Parlament majorarea punctului de pensie cu 40% este neconstituțională.
