În timpul campaniei sale, democratul i-a cucerit pe alegătorii afro-americani promiţând în special reformarea sistemului penitenciar din Statele Unite, unde minorităţile sunt supra-reprezentate.
Noul decret ordonă ministrului justiţiei să nu reînnoiască contractele operatorilor privaţi la expirarea acestora.
„Acesta este un prim pas pentru a împiedica marile afaceri să profite de sistemul penitenciar”, a continuat Joe Biden, criticând închisorile private „mai puţin umane şi mai puţin sigure”.
Reforma a fost decisă la sfârşitul preşedinţiei lui Barack Obama, dar succesorul său republican, Donald Trump, a renunţat imediat după instalarea sa la Casa Albă.
Ea are , totuşi, o rază de acţiune limitată: doar 116.000 din cele peste două milioane de deţinuţi au fost închişi în unităţi private în 2019, sau 7% din populaţia carcerală din penitenciarele de stat şi 16% din cea aflată în închisori federale penitenciare federale, potrivit Ministerului Justiţiei.
Şi noul decret prezidenţial nu se referă la centrele de retenţie pentru migranţi, adesea gestionate de operatori privaţi.
Prin urmare, apărătorii drepturilor omului l-au întâmpinat cu o oarecare răceală.
„Decretul semnat este un prim pas important, dar preşedintele Biden are obligaţia de a face mai mult”, a spus David Fathi de la puternica organizaţie ACLU, cerându-i să limiteze utilizarea forţei de către poliţie şi plasarea în izolare a deşinuţilor, precum şi abolirea pedepsei cu moartea la nivel federal.
„Acest accent pus pe privat este mai mult un spectacol cu sentimente bune decât o politică solidă”, a adăugat profesorul de drept penal John Pfaff pe Twitter.
Preşedintele Joe Biden a mai semnat trei decrete, destul de vagi, pentru a întări lupta împotriva discriminării în domeniul locuinţelor, împotriva rasismului faţă de americanii de origine asiatică şi pentru a consolida dialogul dintre administraţia sa şi naţiunile amerindiene.
El a ţinut să sublinieze că lupta împotriva rasismului „va lua timp” şi că vor urma alte măsuri în zilele şi săptămânile viitoare.
