La două săptămâni de la sosirea sa la Casa Albă, acesta a anunțat joi sfârșitul susținerii americane pentru campania militară saudită din Yemen, afirmând că va „crea o catastrofă umanitară și strategică”.
Acest prim mare discurs despre politica externă a fost interesant atât prin conținutul său cât și prin omisiuni.
Noul președinte american nu a menționat Israelul atunci când a evocat relansarea alianțelor – de altfel, acesta nu a discutat încă cu premierul Benjamin Netanyahu.
A citat doar într-o singură frază „amenințările” legate de Iran, una dintre temele favorite ale lui Donald Trump.
Și a trecut sub tăcere acordul nuclear iranian, din care fostul președinte iranian a retras SUA în 2018. Un acord în care Joe Biden, care era vicepreședintele lui Barack Obama atunci când a fost încheiat, în 2015, intenționează să revină.
Drepturile omului
„Cu Israelul și Arabia Saudită, aliați pe care Trump i-a reabilitat după era Obama, administrația Biden este pregătită să se distanțeze ușor, chiar dacă nu de aceeași manieră”, spune Aaron David Miller.
Față de Israel, acest fost diplomat american crede că Joe Biden dorește probabil să aștepte alegerile parlamentare din martie – pentru a vedea care va fi soarta lui Benjamin Netanyahu, care a raliat conservatorii americani împotriva acordului nuclear iranian.
Prin aceasta, Biden „afișează o ruptură cu maniera în care Trump a gestionat relațiile cu israelienii”, extrem de strânse în cei patru ani de mandat ai miliardarului american, adaugă Aaron David Miller, expert în think-tank-ul Carnegie Endowment for International Peace.
În privința Iranului, expertul consideră că președintele vrea să arate că „nu aleargă după Teheran”. Dacă secretarul de Stat Antony Blinken a numit un emisar pentru acest dosar exploziv, el a avertizat că salvarea acordului din 2015 va necesita timp.
Dar distanțarea față de saudiți și israelieni a putea fi văzută ca o garanție de bunăcredință de către Iran.
Iar prin stoparea implicării indirecte a celei mai mari puteri militare din lume în războiul din Yemen, teatrul celei mai grave crize umanitare din lume, potrivit ONU, Joe Biden își respectă o promisiune de campanie și arată că dorește să acorde prioritate pentru drepturile omului.
„Revenirea la normal”
Din aceleași rațiuni, Antony Blinken a decis să retragă rebelii Houthis de pe lista neagră americană a „organizațiilor teroriste”. Acești rebeli, susținuți de Iran, se luptă în prezent cu guvernul yemenit susținut de Arabia Saudită.
Înscrierea lor pe lista neagră, decisă in extremis de administrația Trump, a fost criticată de organizațiile umanitare deoarece risca să îngreuneze aducerea de ajutoare în vastele teritorii controlate de Houthis.
Desigur, susținerea pentru coaliția saudită în Yemen a început sub Barack Obama, dar miliardarul republican și administrația sau au susținut împotriva a toate Riadul și prințul moștenitor Mohammed bin Salman, considerat „responsabil”, potrivit Senatului americani, pentru asasinarea ziaristului saudit Jamal Khashoggi. Donald Trump a afirmat tot timpul că privilegiază vânzarea de arme către Arabia Saudită în raport cu aceste acuzații.
Evoluțiile în curs nu înseamnă însă că Washingtonul întoarce spatele acestor doi aliați esențiali.
Joe Biden și-a confirmat susținerea față de Riad, în special în fața atacurilor din partea grupărilor pro-Iran. Șeful diplomației americane a discutat cu omologul său saudit Fayçal bin Farhan despre „provocările comune” cu care se confruntă cele două țări, după cum a relatat agenția de presă oficială a Regatului (SPA).
Președintele american, un moderat, a respins, de asemenea, apelurile aripii de stânga a partidului democrat de a pune mai accentuat în discuție sprijinul american pentru statul evreu. Și nu se așteaptă să revină asupra unor decizii unilaterale și controversate ale predecesorului său în favoarea Israelului, precum recunoașterea Ierusalimului drept capitală.
Brian Katulis, de la think-tank-ul apropiat de stânga Center for American Progress, descrie poziția actualului președinte drept o „revenire la normal”.
„Trump a plasat întreaga greutate a Americii pe un singur taler al balanței în marile confruntări regionale dintre Arabia Saudită și Iran și dintre Israel și palestinieni”, explică el. Iar acest lucru „nu a redus tensiunile regionale și a favorizat chiar o escaladare”.
