Keynes a dat asigurări proaste pe timp de criză ● Îşi mai pot lua libere plătite părinţii pe baza noilor scenarii după reluarea cursurilor în grădiniţe şi şcoli? Clarificări ● Cazul Mafiei Române din Mexic: Peste 30 de persoane sunt investigate, iar procurori şi poliţisti sunt suspectaţi că ar fi furat obiecte la percheziţii de 2 milioane de dolari ● Salariul minim în 2021: schimbarea datei de la care se aplică majorarea a fost, de fapt, o cacealma ● Ministrul economiei a făcut plângere penală la DNA în cazul suspiciunilor de fraudă la acordarea granturilor pentru investiții ● Creșterea economică: un semn de exclamare și unul de întrebare ● Fluctuația de personal în companiile din România a scăzut la 17,2% în 2020. Românii au optat pentru siguranța locului de muncă
Îşi mai pot lua libere plătite părinţii pe baza noilor scenarii după reluarea cursurilor în grădiniţe şi şcoli? Clarificări . Schimbarea scenariilor pe baza cărora funcţionează unităţile de învăţământ după reluarea cursurilor, din 8 februarie, modifică şi condiţiile prin care părinţii îşi pot lua zile libere plătite în baza OUG nr. 147/2020 pentru a-şi supraveghea copiii de până în 12 ani. Pentru a clarifica situaţia, am decis să comparăm prevederile OUG 147 şi ordinul pe baza căruia au fost reluate cursurile fizice pentru a vedea exact în ce situaţii părinţii mai pot beneficia de libere plătite şi în care nu. Ordinul nr. 3.235/93/2021 al Ministerului Educaţiei şi al Sănătăţii, care stabileşte regulile pe baza cărora cursurile didactice au fost reluate în format fizic, modifică scenariile de funcţionare a unităţilor de învăţământ, scrie avocatnet.ro
Cazul Mafiei Române din Mexic: Peste 30 de persoane sunt investigate, iar procurori şi poliţisti sunt suspectaţi că ar fi furat obiecte la percheziţii de 2 milioane de dolari. Procuratura Generală (FGR) a inițiat un dosar de investigație împotriva a 15 persoane și 15 companii fantomă, care au format o presupusă rețea de spălare a banilor prin care s-au “spălat” milioane de dolari provenind din fraude în investiții imobiliare și paradisuri fiscale. Ancheta a început de la plângerea formală pe care Unitatea de Informații Financiare (UIF) a Ministerului Finanțelor a prezentat-o pe 12 februarie, şi care, în plus, va depune o a doua plângere împotriva instituțiilor bancare care au “scurs” lista persoanelor ale căror conturi au fost blocate ca parte a anchetelor. Toate acestea se adaugă unei anchete pe care Parchetul o avea deja deschisă pentru plângerea unei bănci de origine spaniolă cu privire la frauda cu carduri clonate, scrie FinancialIntelligence.ro
Salariul minim în 2021: schimbarea datei de la care se aplică majorarea a fost, de fapt, o cacealma. E oficial şi definitiv: în ianuarie avem două niveluri ale salariului minim: 2.230 de lei brut până la 12 ianuarie inclusiv şi 2.300 de lei brut începând cu 13 ianuarie, data intrării în vigoare a HG 4 din 2021 care reglementează majorarea salariului minim în 2021. Ministerul Muncii a răspuns pentru Economica.net că „s-a renunțat la promovarea unei hotărâri a Guvernului de modificare a datei de aplicare a prevederilor HG nr. 4/2021”. La intenția de a modifica HG nr. 4/2021, Ministerul Justiției a făcut observația că se încalcă prevederile Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative și a semnalat implicaţiile juridice negative ale emiterii unui alt act normativ cu aplicabilitate retroactivă, a explicat pentru Economica.net Ministerul Muncii. Informaţia vine în contextul în care premierul Cîţu a promis ferm pe 20 ianuarie că HG 4 din 2021 va fi modificată astfel încât majorarea salariului minim să se aplice începând cu veniturile aferente luna ianuarie. În realitate, premierul s-a pripit, guvernul a abandonat proiectul, dar a uitat să anunţe public această informaţie, potrivit economica.net.
Ministrul economiei a făcut plângere penală la DNA în cazul suspiciunilor de fraudă la acordarea granturilor pentru investiții. Ministrul economiei, Claudiu Năsui, a semnat miercuri plângerea penală care va fi depusă joi la Direcția Națională Anticorupție (DNA) pentru suspiciuni de fraudă la accesarea granturilor pentru investiții din fonduri europene, program de 550 de milioane de euro, au declarat surse politice pentru Libertatea. Potrivit surselor, Năsui ar dori anularea procedurii și i-a propus acest lucru premierului Florin Cîțu, însă acesta nu a dat până acum undă verde acestui demers. În schimb, Cîțu a trimis Corpul de Control la Ministerul Economiei pentru a face verificări. Plângerea penală vine după ce presa, inclusiv Libertatea, a scris că există suspiciuni de fraudă în programul prin care sunt acordate granturi în valoare totală de 550 de milioane de euro din fonduri europene, scrie Libertatea.
Creșterea economică: un semn de exclamare și unul de întrebare. Rar se poate vedea o reacție de surpriză atât de mare din partea analiștilor financiari. Ieri, Institutul de Statistică a anunțat o creștere a economiei românești, în ultimul trimestru al anului trecut, cu 5,3% față de trimestrul precedent. Analiștii nu au făcut economie la epitete. Au spus că este „o surpriză pozitivă uriașă”, că este „uluitor” sau că avansul este „enorm”. Aceste reacții sunt de înțeles dacă avem în vedere că toate prognozele indicau un nivel de creștere de cel mult 1%.
Diferența de la 1% la 5,3% este enormă și publicul larg poate fi tentat să creadă că atunci când rezultatul este pozitiv nu mai contează. Dar, analiștii financiari știu că o abatere atât de mare între prognoză și raportarea statistică este anormală sau mai exact poate ridica suspiciuni.Dar, suspiciunile nu sunt de mare folos. O întrebare logică este: ce a determinat ca economia românească să înregistreze o creștere cu mult peste așteptări? Răspunsurile oficiale nu le avem, pentru că statistica oferă, deocamdată, doar cifra, nu și factorii care au contribuit la creșterea economică, scrie RFI.ro
