Șeful Serviciului de Informații și Protecție Internă (SIPI) Suceava, colonel Florin Constantin Timu, a fost reținut de procurorii DNA. El este acuzat că ar fi luat mită peste 90.000 de euro și un autoturism pentru a proteja „fabrica” de permise false din județ.
DNA a anunțat joi că șeful Serviciului Județean de Protecție Internă Suceava (structură de informații din subordinea Ministerului Afacerilor Interne) a fost reținut pentru luare de mită, în formă continuată (5 acte materiale) și folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite.
În același dosar a fost începută urmărirea penală împotriva lui Radu Obreja, comisar șef de politie (arestat preventiv în altă cauză), fost șef al Compartimentului Regim Permise de Conducere și Examinări din cadrul S.P.C.R.P.C.I.V. Suceava, pentru dare de mită, în formă continuată (5 acte materiale).
Cei doi vor fi duși joi la Tribunalul București cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile.
Dosarul este disjuns din cel în care au fost trimiși în judecată ofițerul Mihail Martin din cadrul Serviciului Județean Suceava al Direcției Generale Anticorupție și comisarul-șef Radu-Ionuț Obreja, fostul șef al Serviciului Permise și Înmatriculări Suceava.
Acuzațiile procurorilor:
- „În scopul asigurării protecției juridice a activității infracționale de corupție desfășurată la nivelul Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor (S.P.C.R.P.C.Î.V) Suceava, în perioada 2017 -2020, inculpatul Timu Florin Constantin, în calitate de șef al Serviciul Județean de Protecție Internă Suceava, ar fi pretins și, ulterior, ar fi primit de la inculpatul Obreja Radu-Ionuț, în mod direct sau prin intermediar, diverse sume de bani (cuprinse între 2.000 și 90.000 euro) și un autoturism în valoare de aproximativ 9.000 euro, pentru a nu-și îndeplini îndatoririle de serviciu legate de informarea organelor de urmărire penală.
- De asemenea, în aceeași perioadă, inculpatul Timu Florin Constantin i-ar fi divulgat fără drept lui Obreja Radu-Ionuț, șef al Compartimentului Regim Permise de Conducere și Examinări din cadrul S.P.C.R.P.C.Î.V. Suceava, informații nedestinate publicității pe care le deținea în virtutea funcției, astfel încât Obreja Radu-Ionuț sau complicii săi să poată evita o eventuală răspundere penală”.
În dosarul trimis în judecată, procurorii DNA spun că, în perioada 2018 – 2020, la Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor (SPCRPCIV) Suceava ar fi funcţionat o grupare infracţională condusă de Radu Obreja, în care, alături de poliţişti şi funcţionari, ar fi fost cooptate mai multe persoane printre care instructori auto şi angajaţi ai Registrului Auto Român (RAR).
Gruparea, structurată pe mai multe paliere, ar fi acţionat în scopul obţinerii de sume de bani în legătură cu fraudarea examenelor practice pentru obţinerea permiselor de conducere şi în legătură cu înmatricularea autoturismelor.
Promovarea candidaţilor s-ar fi asigurat contra unor sume de bani percepute atât la examinarea teoretică, cât şi la traseu.
În acest context, Mihail Martin, în calitate de ofiţer de poliţie judiciară în cadrul Direcţiei Generale Anticorupţie – Serviciul Judeţean Anticorupţie Suceava, ar fi asigurat protecţie juridică activităţii infracţionale de corupţie derulată la nivelul Serviciului de Permise Suceava, structură al cărei exponent era Radu Obreja.
Conform DNA, protecţia juridică asigurată de ofiţerul DGA pe parcursul anului 2020 ar fi constat în divulgarea, fără drept, a unor informaţii la care avusese acces în virtutea atribuţiilor, informaţii menite să-l favorizeze pe Radu Obreja, şeful Compartimentului Permise Suceava şi pe complicii săi.
Concret, Mihail Martin l-ar fi informat pe Radu Obreja despre autorizarea a cinci investigatori sub acoperire într-un dosar penal în care acesta din urmă era vizat de procurorii anticorupţie şi i-ar fi oferit date despre pregătirea unei acţiuni de constatare în flagrant a unei infracţiuni de corupţie.
De asemenea, ofiţerul DGA l-ar fi informat pe Obreja despre autorizarea unor măsuri de supraveghere tehnică şi despre stadiul cercetărilor într-un dosar penal în care şeful Serviciului Permise Suceava şi complicii săi erau vizaţi de procurorii anticorupţie.
În plus, Mihail Martin i-ar fi transmis lui Obreja informaţii legate de un apel telefonic TELVERDE primit de DGA Suceava, apel ce conţinea date concrete despre comiterea unor activităţi de corupţie, în legătură cu obţinerea permisului de conducere.
Procurorii susţin că devoalarea acelor informaţii ar fi modificat conduita persoanei denunţate (constând în restituirea sumei de bani pretinsă cu titlu de mită), ceea ce a îngreunat tragerea la răspundere.
În 18 august 2020, ofiţerul de poliţie Mihail Martin ar fi cerut, prin intermediul celui de-al treilea inculpat, persoană fizică, de la Radu Obreja, un autoturism de teren, iar în 8 noiembrie 2020 ar fi şi primit autoturismul. În schimb, el a furnizat informaţii nedestinate publicităţii, cunoscute în virtutea atribuţiilor de serviciu. Astfel, el l-ar fi pus la adăpost pe şeful Permise Suceava şi pe complicii săi de o eventuală răspundere penală pentru activitatea de corupţie desfăşurată în legătură cu obţinerea permiselor de conducere, spun procurorii DNA.
În acelaşi context, în 9 octombrie 2020, Mihail Martin ar fi accesat ilegal baza informatizată de date administrată de Direcţia Generală Management Resurse Umane din cadrul Ministerului Afacerilor Interne (care conţinea date clasificate ca secrete de stat, iar accesul era destinat unui grup restrâns de utilizatori), pentru a efectua verificări cu privire la raporturile de muncă ale unui agent de poliţie din cadrul Permise Suceava. Ulterior, informaţiile respective ar fi fost transmise lui Radu Obreja, care îl bănuia pe subordonat de formularea unor denunţuri împotriva sa.
Conform procurorilor, sumele cerute pentru oținerea permisului variau între 5.000 şi 7.000 de euro.
