Băsescu, prima reacţie după ce fiica sa a fost condamnată la 5 ani de închisoare. „Încă n-am văzut om condamnat la 5 ani de închisoare, pentru că a instigat, fără să primească vreun ban, fără să fi luat ceva. În schimb, am văzut foarte mulţi care au furat milioane şi care sunt bine-mersi. Nu-i atinge nimeni”, a declarat Traian Băsescu luni, într-o intervenţie la Realitatea PLUS, cu privire la condamnarea fiicei sale. Ioana Băsescu, fiica lui Traian Băsescu, şi Elena Udrea au fost condamnate la închisoare cu executare. Ioana Băsescu a primit cinci ani de închisoare cu executare. Curtea de Apel Bucureşti a pronunţat, marţi, 2 martie, prima sentinţă în dosarul finanţării campaniei din 2009, scrie Adevărul.
Poliția și vechile năravuri. Cazurile de violență ale unor agenți de poliție sunt deseori mușamalizate de superiori. Este și cauza pentru care mulți români, mai ales de la țară sau din orașele mici, nu reclamă astfel de abuzuri. Le e frică. Nomenclatura comunistă s-a păstrat aproape intactă în primii ani după decembrie ’89 și în rândul rebotezatei Miliții. Cu excepția fostului ministru de Interne Mihai Chițac, cel care a ordonat reprimarea manifestanților de la Timișoara, vinovăția unor generali și ofițeri de rang înalt din Poliție a fost practic grațiată în bloc. De-a lungul a 30 de ani, realitatea ne arată că unii polițiști au comis și comit aceleași infracțiuni ca și infractorii civili: fapte de corupție și abuz în serviciu, evaziune fiscală, afaceri cu grupări mafiote, promovări ilegale în funcții de conducere. S-a dovedit că unii dintre oamenii legii au divulgat informații din dosarele celor anchetați, alții au dat bani cu camătă, scrie Deutsche Welle.
Sinecurile uitate: 29 de inspectori guvernamentali au consumat, în 2020, peste 3,5 milioane de lei. În primul rând, atribuțiile lor sunt foarte vagi și stau mai mult în pixul premierului. În ianuarie 2020, potrivit unui răspuns al SGG la o interpelare parlamentară, erau 29 de inspectori guvernamentali retribuiți, din 32 de posturi bugetate. În decembrie 2020, rămăseseră doar 26. Salariul lor brut lunar varia între 9.000 de lei și 11.700 de lei. În total, în 2020, statul a cheltuit 3,34 milioane de lei cu salariile brute ale acestor inspectori. Pentru cinci dintre aceștia s-au decontat chiriile, în valoare totală de 141.000 de lei, scrie Newsweek.
Academia Română va participa la licitația manuscriselor lui Mircea Eliade. Manuscrisele lui au rămas, după 1986, în colecții publice și private din cele trei țări în care a domiciliat mai îndelungat: la Chicago, Paris și București. De departe cele mai problematice sînt cele rămase în colecții private bucureștene.” Multe dintre manuscrisele lui Eliade rămase în țară au intrat în posesia editorului său, Mircea Handoca, în circumstanțe care pot fi lesne judecate moral, dar care s-au dovedit a fi irelevante din punct de vedere juridic. Iar moștenitorul acestuia e cel care le scoate la licitație, pe 7 aprilie, prin casa Historic. Vînzarea la licitație a unor documente ce par a fi esențiale pentru înțelegerea operei lui Mircea Eliade presupune riscul ca acestea să fie achiziționate de colecționari privați și, astfel, să li se piardă urma înainte să fi fost cercetate de specialiști, scrie Dilema Veche.
Topul județelor în funcție de procentul de români vaccinați. Dacă luăm în calcul doar persoanele imunizate prin vaccin (adică cele care au fost vaccinate cu ambele doze), vom vedea că numărul lor reprezintă 5,9% din populația stabilă a României. Dacă ne uităm la procentul pe județe, vom vedea că unele dintre ele – cum sunt Clujul sau municipiul București – depășesc destul de mult acest procent, în vreme ce altele se situează în jurul a 3% (am luat în calcul dozele administrate în intervalul 27 decembrie 2020 – 31 martie 2021, deci într-un interval de timp de puțin peste 3 luni). La polul opus se află județul Botoșani, cu 2,9% dintre locuitori imunizați prin vaccinare, acesta fiind singurul județ care până acum nu a atins pragul de 3%, scrie Great News.
Jurnalişti francezi, oaspeţi sub acoperire, la cine exclusiviste cu caviar, şampanie şi meniuri fine dining: „Odată ce intraţi, nu mai există COVID”. Postul privat de televiziune M6 a postat pe Twitter imagini din misiunea sub acoperire pe care au numit-o „caviar, şampanie, meniuri fine dining ale şefilor-bucătari. Măştile sunt interzise”. Filmul prezintă cadre dintr-un club privat situat într-un „cartier select” din Paris unde oaspeţilor li se spune de la bun început că pot renunţa la măşti. Locaţia secretă, cu jaluzelele trase, se afla într-un bloc. Un chelner ce vine în întâmpinarea reporterului-oaspete se aude spunând-„oamenii care vin aici nu poartă măşti. Odată ce aţi intrat aici, nu mai există COVID-19”, scrie Adevărul.
Carantina de Paște, neîncrederea și reinventarea Europei. Nu de politicieni ”hotărâți”, dornici să ”orienteze” masele și ”clari” în a adopta măsuri cât se poate ”pragmatice”, apte a-i menține la putere cât mai mult, duce lipsă Europa. Iar neîncredrea nu e o stradă cu sens unic. În cauză nu e doar lipsa de nădejde a cetățenilor în guvernanții proprii, ci și absența încrederii multor dregători în supușii lor. Primii le contestă cetățenilor responsabilitatea, și preferă, deci, să-i silească să se supună și unor opreliști resimțite ca absurde, în loc să se rezume la adoptarea de interdicții rațional inteligibile. Nici la nivelul UE lucrurile nu stau mai bine. Dimpotrivă. Uniunea e doldora de birocrați care se zgârcesc la vaccinuri și o dau în bară la alte măsuri antipandemice, precum și de ideologi neinteresați de firmele farmaceutice, care-i prescriu în schimb continentului o politică transgenderistă, potrivit căreia sexul ar fi o ”invenție culturală”, nu un dat natural, potrivit Deutsche Welle.
