Magistrați cu 8.000 € pe lună vor spor de 25% pentru că lucrează cu secrete. Și îl cer în instanță. Unii dintre cei mai bine plătiți bugetari cer în instanță un spor de 25% din salariu pentru că lucrează cu secrete de stat. 11 din cei 14 membri ai Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), magistrați de meserie, și-au dat în judecată instituția și cer „recunoașterea și plata drepturilor salariale cu includerea unui spor la salariul de bază de 25%, corespunzător nivelului maxim de secretizare (SSID) pe care îl dețin”. Cei 11 au chemat în judecată Consiliul Superior al Magistraturii și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, nu pe inițiatorii legii sau pe cei care au votat acel articol pretins discriminatoriu. Reclamanții au ales calea de „auto-majorare” a veniturilor, prin acest gen de procese colective judecate de colegii de la diverse instanțe din țară, potrivit Europa Liberă.
De ce nu există vinovați politici pentru Babeș sau Foișor. Lipsa de compasiune, absența logicii și adevărurile ciobite, folosite de oficialii români, produc distorsiuni atât în găsirea soluțiilor celor mai bune, cât și în limitarea sacrificiilor inutile. Dacă premierul ar fi schimbat strategia acum o lună, când secțiile de terapie intensivă au început să se umple la maximum, poate erau mai puține victime, iar spitalele specializate n-ar mai fi trebuit sacrificate și transformate în spitale Covid. Un lockdown generalizat, de câteva săptămâni, sau măcar izolarea capitalei și intrarea ei în carantină, ar fi redus presiunea asupra spitalelor și ar fi încetinit transmiterea noului coronavirus. Guvernul condus de Florin Cîțu crede, însă, în gesturile de moment, mizează pe succesul campaniei de vaccinare și pe sfârșitul pandemiei, potrivit Deutsche Welle.
Der Kurier: Președintele OMV, Rainer Seele, discută vânzarea Petrom. Care este legătura cu Rusia. Ziarul austriac Kurier a scris despre faptul că Rainer Seele a discutat cu reprezentanții fondului de investiții Mubadala din Abu Dhabi – al doilea mare acționar al OMV, despre o posibilă vânzare a Petrom. Efectul acestor discuții – despre care nu se cunosc detalii – ar fi noi întârzieri în exploatarea gazelor offshore din Marea Neagră. Fostul ministru al Justiției, Ana Birchall, atrage atenția că negocierile purtate de Seele fac jocul Rusiei. Acum câteva zile, și analistul Cosmin Păcuraru atrăgea atenția asupra legăturilor dintre OMV Austria și Gazprom, într-un articol despre exploatarea gazelor din offshore, potrivit Newsweek.
România după un an de pandemie: Centrul Național de Sănătate Mintală e condus de o contabilă. Pentru Adelin, în martie 2020 „acasă” însemna o garsonieră micuță în care locuia singur. Ziua încerca să se îngroape în muncă, să-și distragă atenția de la realitatea de afară, iar noaptea ieșea la suprafață tot ce reprimase în timpul zilei. În timp, asta a dus la o insomnie severă cu care se confruntă și în ziua de azi. În România, încă nu există date concrete privind rata suicidului după un an de pandemie, doar dovezi anecdotice culese din presă, dar încep să apară primele statistici privind efectele pandemiei asupra sănătății mintale în general. Un studiu din cadrul programului COH-FIT arată că 42% dintre români raportează o înrăutățire a stării de stres, scrie PressOne.
Povestea unei tinere care și-a pierdut gustul și mirosul după COVID: „Parcă aș mușca din gunoi. Plângeam de foame. Am slăbit 6 kg în 8 zile”. Printre numeroasele simptome care îi împovărează pe pacienții ce suferă de COVID de lungă durată – de la dificultăți în respirație la amețeli sau anxietate – pierderea și distorsionarea gustului și a mirosului nu pare o afecțiune așa de gravă. Însă pentru Ingrid Vanță, o tânără în vârstă de 39 de ani din Slatina, care și-a pierdut gustul și mirosul în urmă cu 5 luni, iar lipsa mirosului (anosmie) s-a transformat în parosmie (perceperea distorsionată a mirosurilor), viața de zi cu zi a devenit un coșmar.: „Acum este crâncen. Am niște mirosuri pestilențiale, mâncarea e oribilă și la gust și la miros.”, povestește Ingrid pentru GreatNews.
Misterul italienilor „superimuni” la virus, găsiți în orășelul lovit de primul val COVID din Europa. Vo’ Euganeo, o mică localitate din nordul Italiei, a fost una dintre primele carantinate de autorități, după izbucnirea pandemiei în februarie 2020. Tot acolo s-a confirmat și primul deces de COVID cunoscut din Europa. Transformat într-un adevărat laborator, Vo’ Euganeo încă oferă cercetătorilor informații importante pentru lupta cu pandemia, inclusiv felul în care locuitorii și-au construit o superimunitate, scrie publicația britanică The Times. Medicii au observat că localnicii continuă să aibă anticorpi la nouă luni după infectare, adică mult mai mult decât au estimat experții. „Am descoperit chiar că în unele cazuri, nivelul anticorpilor a crescut, în loc să scadă, în timp”, spune Enrico Lavezzo, un expert în microbiologie la Universitatea din Padova, citează Libertatea.
Eliseevski, magazinul simbol al Moscovei, deschis încă din epoca țaristă, își închide porțile. După 120 de ani, magazinul alimentar de lux Eliseevski, din Moscova, și-a închis porțile pe 11 aprilie. Magazinul a supraviețuit revoluției, comunismului și prăbușirii Uniunii Sovietice, dar a trebuit să-și închidă porțile, mai mult sau mai puțin din cauza pandemiei de coronavirus. Din 2019 s-a angrenat într-o bătălie juridică cu guvernul de la Moscova. Principalii cumpărători ai magazinului erau turiștii, deveniți inexistenți în perioada pandemiei, din cauza închiderii granițelor. Pe de altă parte, locul în care este amplasat magazinul nu permite parcarea în zonă, așa că magazinul nu poate deservi cumpărători din alte cartiere, potrivit Europa Liberă.
