Măsura de plafonare a chiriilor a intrat în vigoare pe data de 23 noiembrie a anului trecut, forțând proprietarii să scadă chiria pentru mai mult de 300.000 de chiriași și stabilind înghețarea lor la nivelul respectiv timp de 5 ani.
Curtea Constituțională și-a motivat decizia afirmând că guvernul federal este responsabil de asemenea decizii.
„Nu există posibilitatea ca puterea legislativă a statelor federale [să implementeze o asemenea măsură] datorită puterii legii federale de a o bloca”, a motivat instanța.
Compania imobiliară germană Vonovia a salutat hotărârea, afirmând însă că nu va cere plătirea retroactivă a diferenței de chirie deși decizia îi conferă acest drept.
„Decizia Curții Constituționale este logică iar plafonarea chiriilor nu era potrivită pentru a rezolva problemele de pe piața locuințelor din Berlin”, a afirmat Rolf Buch, directorul executiv al Vonovia.
„(Chiriașii) nu ar trebui să sufere niciun dezavantaj financiar ca urmare a deciziilor politice”, a adăugat acesta, cu referire la faptul că Vonovia nu va percepe retroactiv diferența de chirie.
Senatul orașului Berlin, cel care a adoptat măsura, este condus de o coaliție de stânga în care social-democrații dețin majoritatea.
„Este acum sarcina guvernului federal fie să creeze o lege a chiriilor eficace care să asigure o combinație socială în orașe sau să transfere competența pentru acest lucru statelor”, a scris pe Twitter senatorul responsabil de locuințe în Berlin, Sebastian Scheel.
Dezvoltatorii și companiile imobiliare criticaseră plafonarea prețurilor ca fiind neconstituțională, unii experți afirmând că aceasta ar înrăutăți de fapt criza locuințelor din Berlin prin alungarea investitorilor.
Chiriile din Berlin au fost timp de ani de zile mai scăzute decât în alte orașe europene mari dar s-au dublat din 2008 după ce aproximativ 40.000 de persoane s-au mutat anual în capitala germană.
În jur de 85% din rezidenții Berlinului sunt chiriași.
