GALERIE FOTO Cât de smart sunt orașele smart din România: Clujul va avea în acest an primul autobuz fără șofer. Până în 2028 toată flota de transport public va fi electrică – Romania in Europa

Parcuri noi:

• Pădurea Clujenilor – 21.3 hectare, lucrare în execuție ce urmează să fie finalizată în 2021;
• Parcul Est – 45 hectare, se lucreaza la studiul de fezabilitate, se vor expropria aproximativ 30 de hectare;
• Parcul Zorilor – 1,2 hectare, licitatie de executie în desfășurare;
• Parcul Feroviarilor – 5,3 hectare, licitație de execuție în derulare;
• Parcul Bună Ziua – 9 hectare, pregătire concurs de soluții;
• Reamenajarea malurilor Someșului – licitatie execuție în evaluare. Valoare proiect – circa 123.000.000 lei;
• Parcul Armătura – 3,2 hectare, licitație proiectare și execuție în desfășurare.

Parcul între Lacuri

Sectorul 4 al Capitalei

Bucureștiul se confruntă cu probleme precum gropile din asfalt și mizeria de pe străzi, însă și aici lucrurile încep să se miște pe zona de smart city și digitalizare. Un exemplu este Sectorul 4.

• ”Avem primul și singurul serviciu public de parcări exclusiv digital. Absolut tot procesul de obținere a unui loc de parcare sau de utilizare a unei parcări publice se desfășoară exclusiv online, peste 70.000 de oameni au putut interacționa digital.
• Avem o aplicație cu aproape 50.000 de utilizatori pentru plata taxelor și impozitelor locale. Pentru parcările publice, unde s-a început și taxarea, în ultimele luni avem 132.000 de plăți făcute electronic. Toate sistemele de parcări pe care le avem sunt de tip smart. Dacă discutăm de utilizarea lor, persoanele cu dizabilități se pot preînscrie în sistemul nostru informatic pentru a avea acces în parcările publice cu barieră și barierele se deschid automat după recunoașterea numărului de înmatriculare”, a explicat Ioan Gâf-Deac, director general Direcția Mobilitate Urbană Sector 4.

El spune că în București lucrurile sunt mai complicate decât în alte orașe din țară, din cauza împărțirii administrative, însă dacă există voință se pot face multe lucruri. Un exemplu în acest sens este proiectul de extindere a liniei de metrou, realizat în parteneriat cu administrația centrală.

Parcare Piața Sudului

Parcarea Tineretului

• ”Bucureștiul este foarte complex din perspetivă administrativă, în sensul că avem 7 primării și fiecare dintre noi avem niște răspunderi. Dar cu siguranță extinderea rețelei de metrou nu ar fi fost în atribuțiile noastre, dar Sectorul 4 a demarat proiectul, este în execuție, se lucrează, am generat extinderea rețelei de metrou până la 700 m de centura Bucureștiului tocmai pentru a încerca să îmbunătățim partea de trafic. Lângă stația de metrou vom construi și o parcare park&ride, undeva la 1000 de locuri”, a susținut Gâf-Deac.

Primăria Sectorului 4 are și o rețea de stații de încărcare pengtru mașinile electrice și a dezvoltat mai multe parteneriate cu domeniul privat pe partea de mobilitate.

Primăria Sectorului 4 are în lucru amenajarea mai multor piste de biciclete, o parte pe trotuar, dar lupta între mașină, pieton și biciclete este încă una strânsă.

• ”Chiar dacă sunt pe trotuar, vă asigur de un singur lucru. Ele sunt în conformitate cu spiritul și litera legii. Ne dorim mai multe piste de biciclete.
• În același timp, ne dorim să vedem cum facem, pentru că în teorie lucrurile stau foarte bine. Trebuie să redăm spațiile oamenilor, să reducem spațiile pentru mașini, pentru că acesta este trendul de mobilitate la nivel european.
• Dar haideți să ținem cont de o realitate, și anume că numărul de autovehicule din România a crescut, în timp ce trendul european a fost de scădere. Și trebuie să o spunem că vehiculele second hand au ajuns în România și Bulgaria. Și sistemul de taxare este o problemă, fiindcă a doua, a treia mașină nu este supra-taxată. Și taxa de parcare este extrem de mică”, a mai spus Gâf-Deac.

El mai susține că Primăria Sectorului 4 va promova utilizarea mijloacelor de plată smart în micile afaceri, respectiv a implementării POS-urilor. De asemenea, vrea să genereze sistemul propriu de închirieri biciclete. Stațiile de încărcare a bicicletelor sunt montate, iar primăria vrea să subvenționeze pentru persoanele fizice și juridice din Sectorul 4 încărcarea la stațiile electrice, în limita a 50 km/zi.

Sectorul 2

Sectorul 2 nu se poate mândri deocamdată cu mare lucru pe digitalizare, însă noua administrație susține că are planuri mari.

El își mai dorește formulare inteligente, ”o primărie fără hârtie”, dar și o rețea de 500 de senzori pentru monitorizarea poluării și combaterea ei.

• ”Un efort început deja și pe care vrem să-l continuăm este acela de a avea formulare inteligente. Partea cea mai grea aici este nu să le punem într-un format digital, ci să le facem ușor de înțeles. Chiar și formularele în format de hârtie sunt greu de înțeles, dar acolo dacă te duci la ghișeu îți explică cineva ce ai de făcut. Problema cu formularele inteligente este că nu mai există acel cineva de la ghișeu să îți explice și este complicat să le facem ușor de înțeles. Sper ca anul acesta să finalizăm.
• Ne dorim ca acolo unde avem camere de luat vederi să punem senzori de poluare astfel încât să înțelegem cum variază calitatea aerului în funcție de zonă și să găsim soluții punctuale pentru combaterea poluării. Noi avem în sector peste 500 de camere video cu curent și internet și putem senzori.
• Un alt proiect început este ”Primărie fără hârtie” adică să eliminăm hârtia în relația cu cetățeanul dar și intern, ca să nu mai plimbăm atâta hârtie dintr-o parte în alta”, a mai explicat Radu Mihaiu.

Primarul promite că va oferi date deschise, pentru firme, populație și ONG-urile care doresc să le folosească, în așa fel încât acele servicii digitale pe care primăria nu are capacitatea sau inițiativa să le facă, să le poată face privații.

Pe partea de mobilitate urbană smart, principalul proiect este amenajarea salbei de lacuri din sector.

Ciugud

Ciugudul, o localitate cu circa 3.000 de locuitori aflată lângă Alba Iulia, este primul smart village din România. Primăria a început procesul de digitalizare în urmă cu peste 10 ani, cu bani europeni, și oferă majoritatea serviciilor online.

Au început să cumpere softuri, să se specializeze, iar acum sunt foarte multe servicii digitalizate.

De exemplu, există 4 variante de plată electronică pentru ca cetățenii să nu mai vină la ghieșu. Doar în 20% din cazuri oamenii mai ajung la ghișeu. Aproape orice document poate fi solicitat de orice cetățean și în format electronic. Provocarea este ca cetățeanul să primească instant documentul. Acum, se întâmplă la eliberarea certificatului de atestare fiscală.

Primăria lucrează acum la relizarea unei hărți interactive. Dacă vrei să te mutați la Ciugud, accesezi această hartă, unde poți vedea inclusiv regulile de locuire. Autoritățile locale speră ca aplicația să fie disponibilă cât mai curând.

În ceea ce privește partea de smart village, Primăria a început discuțiile din 2018, lucrurile au avansat, iar ambițiile sunt foarte mari.

• ”Noi lucrăm acum la primul proiect integrat de tip smart village din România. Am început discuțiile în 2018 și spuneam atunci că 45% din populația României este în mediul rural, deci trebuie să vorbim și despre sate inteligente, însă smart village trebuie să însemne altceva în comparație cu smart city. Smart village trebuie să însemne un sat care se dezvoltă cu soluții inteligente, dar, atenție, cu păstrarea strictă a identității rurale.
• Ce înseamnă smart village? Înseamnă educație și am făcut prima școală smart din România. Din 2019, vorbim despre școală digitală, nu ne băga nimeni în seamă la vremea respectivă, dar iată că a venit pandemia și ne-a dat o palmă. Școala românească trebuie să facă pasul spre viitor.
• Vorbim despre sănătate și lucrăm la un proiect de telemedicină robotică, vorbim despre administrație locală inteligentă. De asemenea, vorbim despre locuire, condiții de locuire și vorbim despre cetățeanul viitorului. Aici trebuie să lucrăm mult, ca aceste soluții inteligente să nu fie doar fițe sau lucruri care să dea bine la imaginea primăriei, ci lucruri utile pentru cetățean. Vorbim despre protejarea inteligentă a mediului înconjurător și suntem localitatea din România care a construit stații de încărcare pentru autoturisme electrice la sat, avem o stație de încărcare la 1000 de locuitori. Folosim autoturisme electrice în activitatea primăriei și au început să apară în localitate primele mașini electrice”, a mai spus Dan Lungu.

Un alt proiect este promovarea tradițiilor locale prin intermediul realității virtuale.

Pe partea de mobilitate urbană, Primăria Ciugud, împreună cu Primăria Alba Iulia, reabilitează împreună drumul dintre cele două localități, care va avea și piste de biciclete.

”Ciugudul și Alba Iulia au împreună o problemă de mobilitate. Am început să lucrăm, drumul de acces spre zona industrială va intra în reabilitare și vrem să facem și o pistă de biciclete acolo și o zonă unde să-ți lași mașina ca să pleci cu bicicleta, va fi o pistă de biciclete care să lege cele două orașe. Facem studii și am observat că tot traficul dintre Sebeș și Alba Iulia este redirecționat prin Ciugud și construim un pod peste Mureș care va scurta distanța dintre Alba Iulia și Ciugud”, a mai explicat Dan Lungu.