”Există o a treia facilitate ELI în construcție în România, lângă capitala București. Laboratorul ELI-NP, pionier în noul domeniu al fotonicii nucleare, are și el sute de oameni de știință și studenți absolvenți angajați în proiect. Se așteaptă să se alăture celorlalte două laboratoare ELI în noua organizație internațională.”, se arată în comunicatul ELI, fără a se preciza însă și o dată certă.
ELI-ERIC nu a mai oferit posibilitatea părții române de a opta, în acel moment, pentru statutul de Membru Gazdă ci doar de a adera la ELI-ERIC ca Observator (într-o primă variantă) sau de a participa prin intermediul ELI-NP-ca Partener Strategic-în acest caz, fără ca România să fie membru al ELI-ERIC (într-o a doua variantă).
Prin decizia de ieri, România a pierdut și acest statut.
„Această decizie înseamnă că toate laboratoarele pot funcționa în mod legal împreună, ca o singură organizație”, spune Allen Weeks, directorul general al ELI Delivery Consortium. „Decizia vine într-un moment important, deoarece tranziția la operațiuni are loc deja, iar interesul oamenilor de știință este intens”.
ERIC este o entitate juridică unică, formată dintr-un regulament al UE special destinat infrastructurilor științifice. Ca organizație internațională, membrii săi sunt țări care contribuie științific și financiar la consorțiu. Pe lângă Republica Cehă și Ungaria, Italia și Lituania sunt membri fondatori. Germania și Bulgaria se alătură ca observatori cu scopul de a se alătura pe deplin la o dată ulterioară. Alte țări europene și non-europene și-au exprimat interesul de a se alătura după înființare.
Facilitățile ELI ERIC sunt ELI-Beamlines în Dolní Břežany în Republica Cehă și instalația ELI-ALPS din Szeged, Ungaria. Acestea sunt primele laboratoare științifice la scară largă construite în cele mai noi state membre ale Europei, la un cost de 300 de milioane EUR – fiecare – în ultimii șase ani, folosind fonduri structurale europene. Ei angajează deja 600 de oameni de știință, ingineri și personal de sprijin din țările gazdă, din regiune și din străinătate.
Integrarea facilităților ELI este planificată să aibă loc în următorii doi-trei ani, cuprinzând o fază operațională inițială. În acest timp, procedurile tehnice și științifice din diferitele facilități sunt armonizate. Fuziunea este facilitată de o subvenție de 20 de milioane EUR acordată de Uniunea Europeană în cadrul programului Orizont 2020 cunoscut sub numele de „IMPULS”.
Laserul de la Măgurele este cel mai important proiect științific al României din toate timpurile. Finanțat de Comisia Europeană cu peste 300 de milioane de euro, alături de alte două proiecte asemănătoare în Cehia și Ungaria, laserul din România ar fi trebuit să intre într-un consorțiu european care să-i asigure acces la finanțari și la proiecte de cercetare. Nu s-a întâmplat așa, România nu a fost inclusa in consorțiul ELI-ERIC.
Conform unei estimări a Bancii Mondiale întreținerea facilității ar costa România 30 de milioane de euro pe an.
Care au fost argumentele ministerului Teleman pentru alegerea statului de Observator Fondator:
”Deși au fost realizate eforturi deosebite de către partea română în relație cu serviciile Comisiei Europene și membrii fondatori ai ELI-ERIC, aceștia din urmă nu au oferit posibilitatea de a opta, în acest moment, pentru statutul de Membru Gazdă ci doar de a adera la ELI-ERIC ca Observator (într-o primă variantă) sau de a participa prin intermediul ELI-NP-ca Partener Strategic-în acest caz, fără ca România să fie membru al ELI-ERIC (într-o a doua variantă).
Deși nu reprezintă una dintre variantele propuse de membrii fondatori ELI-ERIC, rezultatul discuțiilor purtate la finalul anului 2020 –începutul anului 2021 a condus spre alegerea opțiunii de Observator Fondator pe baza următoarelor argumente, conform prevederilor din statut:
-Observatorii Fondatori au dreptul de a numi până la 2 reprezentanți care să participe la Adunarea Generală și la Comitetul Administrativ și Financiar (art.17 alin. (4) . Deși nu au drept de vot, reprezentanții Observatorului Fondator pot fi informați, astfel, în mod direct, în legătură cu problemele și activitățile ELI-ERIC;
-Fiecare Observator Fondator poate numi o Entitate Reprezentantă (art. 21 alin (2), la fel ca oricare alt Membru. Entitatea Reprezentantă realizează activitățile în numele Membrului, în legătură directă cu scopul și activitățile ELI-ERIC(art. 15 alin (2)). Astfel, înțelegem că și Entitatea Reprezentantă a Observatorului Fondator, ar putea fi conectată la activitățile ELI-ERIC;
-Observatorii Fondatori nu plătesc taxă (art. 17 alin (2) și Anexa 2);
-Observatorii Fondatori sunt acceptați pentru o perioadă de trei ani, în cazuri excepționale putând să prelungească acesta perioadă (art. 17 alin (1)). Astfel, au un răgaz de trei ani pentru a decide dacă este în avantajul lor să adere la ELI-ERIC.
În cazul în care aleg să adere la ELI-ERIC, trebuie să notifice Adunarea Generală cu cel puțin 6 luni înainte de încheierea celui de al treilea an financiar complet.”
Context:
Laserul de la Măgurele este cel mai important proiect științific al României din toate timpurile. Finanțat de Comisia Europeană cu peste 300 de milioane de euro, alături de alte două proiecte asemănătoare în Cehia și Ungaria, laserul din România ar fi trebuit să intre într-un consorțiu european care să-i asigure acces la finanțari și la proiecte de cercetare. Nu s-a întâmplat așa, România nu a fost inclusa in consorțiul ELI-ERIC.
Conform unei estimări a Bancii Mondiale întreținerea facilității ar costa România 30 de milioane de euro pe an.
Fiecare din cei trei piloni ELI, conține un sistem de laseri puternici și o sursă de particule. Laserul și sursa sunt componente indispensabile ale ELI. Pentru pilonul românesc, sursa de particule este o sursă gamma.
În 2018, ELI-NP a reziliat contractul de 67 de milioane de euro cu consorțiul european EuroGammaS, acuzând consorțiul de întârzieri în livrarea sursei. Consorțiul motiva întârzierea printr-un raport în care arăta că clădirea ce ar fi trebuit să adăpostescă sursa nu era potrivită pentru instalarea echipamentelor.
