Utilizatorii Google vor trebui să folosească autentificarea în doi pași ● Interviu: Fizicianul Cristian Presură, despre conspirații, Cosmos și școală: „Profesorul de fizică din liceu m-a lăsat de două ori corigent” ● Doar 59 de români au plecat să lucreze în construcţii în Germania în 2020, spune Inspecţia Muncii. Realitatea este că sunt 700.000 de români pe şantierele din străinătate ● Mai cresc alocaţiile copiilor în vară? ● Reinventarea Europei: De la ”cărbune și oțel”, la digital și verde ● Claudiu Davițoiu: În ferma de vaci e mai greu ca în mină. Salariile la procesatori – de trei ori mai mari! ● Cine sunt oamenii care se vaccinează noaptea la maratoane ● Rolul economisirii în competitivitatea unei națiuni. Cum a evoluat rata economisirii în România față de blocul UE ● Ce s-a schimbat la admiterea la facultate în străinătate. Studiile în Marea Britanie costă de trei ori mai mult.
Interviu: Fizicianul Cristian Presură, despre conspirații, Cosmos și școală: „Profesorul de fizică din liceu m-a lăsat de două ori corigent”. Fizician, inventator, cercetător și scriitor stabilit în Eindhoven (Olanda), Cristian Presură este unul dintre cei mai apreciați și populari oameni de știință români, asta în ciuda faptului că în liceu a rămas de două ori corigent la fizică, după cum a povestit într-un interviu pentru Libertatea. Cristian Presură, 49 de ani, a fost fascinat de matematică încă din copilărie și tot matematica a fost cea care, mai târziu, l-a împins către fizică. Se poate să fi fost, totuși, și o mică încăpățânare de a-i demonstra profesorului de fizică din liceu, care l-a lăsat de două ori corigent, că este capabil nu doar să termine o facultate de fizică, ci și să obțină un doctorat în optică la Universitatea din Groningen, Olanda, și să publice articole în cele mai prestigioase reviste de știință din lume. Din 2003, este cercetător la compania olandeză Philips, unde a dezvoltat primul senzor optic capabil să măsoare pulsul într-un ceas. Într-o discuție cu Libertatea, autorul cărților „Fizica povestită“ și „Care e diferența dintre un copil și un laptop?“ a vorbit despre cum, prin intermediul canalului său de YouTube, a reușit să transforme fizica într-o materie cool, despre necesitatea și distracția de a demonta prin experimente teorii conspiraționiste și riscurile promovării pseudoștiinței, scrie Libertatea.
Doar 59 de români au plecat să lucreze în construcţii în Germania în 2020, spune Inspecţia Muncii. Realitatea este că sunt 700.000 de români pe şantierele din străinătate. Doar în Germania sunt zeci de şantiere unde un număr mare de români lucrează zi de zi, însă, de cele mai multe ori, plecările nu se fac prin agenţii, ci pe cont propriu sau prin intermediul rudelor ori al cunoştinţelor. Numai 59 de români au plecat să muncească în străinătate în 2020, arată datele furnizate de Inspecţia Muncii la solicitarea ZF referitoare la distribuţia românilor în construcţii în ţările Uniunii Europene. Olanda şi Polonia au primit, la rândul lor, câte un român în construcţii, în vreme ce în Franţa au ajuns 16, în Belgia – 13, iar în Danemarca – 6. „Agenţii de plasare a forţei de muncă în străinătate au obligaţia să transmită trimestrial, până la sfârşitul lunii următoare trimestrului încheiat, inspectoratului teritorial de muncă în a cărui rază teritorială îşi au sediul social, respectiv sediul permanent, situaţia privind persoanele mediate şi angajate în străinătate“, spune Dantes Nicolae Bratu, inspector general de stat la Inspecţia Muncii, ca răspuns la solicitarea Ziarului Financiar.
Reinventarea Europei: De la ”cărbune și oțel”, la digital și verde. Conferinţa privind viitorul Europei, lansată la Strasbourg. Conferința despre viitorul Europei s-a lansat duminică, de Ziua Europei, la Strasbourg, după mai multe luni de pregătiri, anunță DPA. Cetățenii Uniunii vor fi consultați, timp de aproape un an, în chestiunile care îi preocupă pentru viitorul lor și al UE, urmând apoi să fie căutate soluții la problemele ridicate.
În viitor, este probabil ca 2021-2022 să fie asimilată în conștiința europeană drept perioada în care UE – născută după al doilea Război Mondial ca o comunitate a cărbunelui și a oțelului (binecunoscutul Tratat al Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului – CECO) – a dat startul trecerii la verde și digital.
O trecere în care unii văd șansa de a plasa UE pe picior de egalitate cu SUA și cu China, din punct de vedere al economiei viitorului, potrivit cursdeguvernare.ro.
Claudiu Davițoiu: În ferma de vaci e mai greu ca în mină. Salariile la procesatori – de trei ori mai mari! Fermele românești de vaci de lapte, pe marginea prăpastiei. Fermierul Claudiu Davițoiu dezvăluie care sunt problemele cu care se confruntă crescătorii români de vaci de lapte. Acesta spune că din cauza prețului mic cu care pleacă laptele din fermă, proprietarii exploatațiilor nu își permit să le plătească angajaților salarii mai mari, motiv pentru care nimeni nu prea mai vrea să mai lucreze în fermele de vaci de lapte. Fermierul Claudiu Davițoiu, administratorul Agroindaf Afumați, județul Ilfov, susține că cea mai grea muncă este în ferma de vaci de lapte, însă din păcate beneficiile nu sunt pe măsură și asta pentru că laptele se vinde ieftin. ”Sunt destule probleme cu vaca de lapte. Cea mai grea muncă, până la urmă, este la vaca cu lapte, dar nu știe nimeni cât de greu este să ții o fermă de vaci. Nu am avut un ministru sau un secretar de stat care să o fi lucrat efectiv într-o fermă de vaci ca să vadă ce greutăți avem. În ferma de vaci se lucrează 24 din 24 de ore. E mai greu ca în mină pentru că în mină se lucrează în trei schimburi, iar noi lucrăm într-un singur schimb. În permanență într-o fermă se întâmplă ceva, trebuie să dai furaje, trebuie să dai apă, trebuie să faci tratamente, trebuie să faci multe, și pe deasupra să mai ai grijă și de vițeii care sunt fătați, să le dai lapte, și vacile astea s-au obișnuit să fete noaptea și noaptea trebuie să ai grijă, să le mulgi, să le dai mâncare și așa mai departe. Dacă am fi avut un ministru sau un secretar de stat care să se ocupe de zootehnie, care să o fi avut o fermă de vaci, atunci ar fi înțeles cât de greu o ducem noi și fiind munca așa de grea, nici copiii noștri nu vor să mai lucreze într-o fermă de vaci. Nu poți să angajezi un medic, nu poți să angajezi un muncitor, că toți se feresc să lucreze în ferma de vaci”, a declarat fermierul din Ilfov, potrivit AgroIntel.ro
Cine sunt oamenii care se vaccinează noaptea la maratoane. E ceva aproape poetic: în locurile unde altcândva erau afișe cu concerte, să vezi indicații către intrarea în centrul de vaccinare, medici cu măști pe față în loc de artiști hiper-machiați și mâini dezgolite nu pentru a fi ridicate pe ritm de muzică, ci pentru a primi înțepătura ca pe un bilet de trecere spre concerte, vacanțe și alte libertăți.
Pentru că asta căutau oamenii veniți la ceas de noapte să se vaccineze – libertatea. Și care au înțeles că, pentru a avea din nou mulțimile mari, trebuie să le avem întâi pe cele ceva mai mici, poate, de la vaccinare. La ora la care în alte vremuri ieșeam de la concerte, după 12 noaptea, ne-am dus să vedem cine sunt oamenii care se vaccinează în miezul nopții, scrie PressOne.ro
Rolul economisirii în competitivitatea unei națiuni. Cum a evoluat rata economisirii în România față de blocul UE. Suntem la mai bine de un an distanță de începutul pandemiei provocate de SARS Cov2, fenomen global care ne-a influențat puternic viețile în tot acest răstimp.
Pandemia de Covid-19 este fără dubiu una din cele mai mari crize din ultimele decade, criză care, alături de probleme, naște și oportunități. Dincolo de efectul său devastator din punct de vedere uman și medical, de costul social imens, de afacerile afectate sau închise, de polarizarea multor societăți, pandemia are și efecte benefice, atât la nivel individual cât și la nivel instituțional.
Dacă restricțiile de circulație, nuanțate în anumite momente de perioade de carantină sau închideri ale unor localități, ne-au adus în prim plan tele-munca, au redus călătoriile în interes de afaceri și ne-au obișnuit cu video-conferințele, ele mai au un efect, la nivel personal, puternic potențat în această perioadă: economisirea și mai cu seamă economisirea pasivă, scrie project-e.ro
Ce s-a schimbat la admiterea la facultate în străinătate. Studiile în Marea Britanie costă de trei ori mai mult. Trei liceeni de la Colegiul Bilingv George Coșbuc și-au investit banii de bursă într-o afacere care te ajută să aplici la universități din afară. Aceștia au explicat pentru Școala 9 care sunt schimbările la admiterea în afară.
Alexia Dumitrescu, Cristian Dinuță și Mihnea Pasere sunt elevi în clasa a X-a și au înființat firma Lets Uni prin care vor să ofere asistență elevilor care, asemenea lor, vor să plece la studii în străinătate. Au o echipă de consultanți, studenți la universități din toată lumea, care îi pot ghida individual pe viitorii candidați. Ce s-a schimbat la admiterea la facultate în străinătate. Studiile în Marea Britanie costă de trei ori mai mult Cei trei liceeni de la Colegiul Bilingv George Coșbuc În fiecare an, în jur de 4.000 de elevi români sunt admiși la universități de peste hotare. În anul universitar 2017-2018, erau 128.000 de studenți în anul întâi în România. Asta înseamnă că pleacă peste hotare la studii doar puțin peste 3% dintre absolvenții de liceu. Alexia, Cristian și Mihnea cred că procentul ar crește dacă elevii români ar fi mai informați. Au făcut un studiu de piață detaliat, ca să vadă cine le-ar putea deveni clienți, scrie Libertatea.
Va trebui să rescriem legile relațiilor sociale
