Un sfert dintre aceştia prezintă „trei sau mai multe simptome”, iar 2% au trebuit chiar „spitalizaţi din nou”, este concluzia la care a ajuns un studiu realizat de Institutul Naţional de Sănătate şi Cercetare Medicală din Franţa (Institut National de la Sante et de la Recherche Medicale – INSERM) și publicat în revista Clinical Microbiology and Infection.
Studiul a fost realizat pe un grup de 1.137 de persoane, constituit pentru a monitoriza pacienţii diagnosticaţi cu COVID-19 după perioada de spitalizare.
„O senzaţie semnificativă de oboseală, dificultăţi în respiraţie, precum şi dureri musculare şi articulare se numără printre manifestările clinice persistente cel mai frecvent raportate” cu prilejul controalelor de urmărire la trei şi la şase luni în urma spitalizării pentru tratarea COVID-19.
Cercetătorii au observat „o corelaţie între severitatea iniţială a maladiei şi persistenţa pe termen lung a simptomelor”.
Mai exact, persistenţa a cel puţin trei simptome la şase luni de la infectare „este mai frecventă la persoanele care au fost internate la terapie intensivă din cauza COVID-19 în comparaţie cu cei care au fost spitalizaţi în alte servicii medicale, precum şi la pacienţii care au prezentat cele mai multe simptome în momentul internării în spital”.
Oamenii de ştiinţă demonstrează totodată că „deşi bărbaţii prezintă un risc mai ridicat de a dezvolta forme grave, femeile par să aibă un risc mai mare de a suferi de simptome persistente ca şi durată”.
Studiul subliniază de asemenea că aceste forme de „covid lung” au câteodată şi alte consecinţe mai ample, la nivel economic şi social.
Astfel, dintre pacienţii care au raportat simptome după şase luni şi care exercitau o activitate profesională în momentul infectării, o treime nu a mai revenit la muncă. Rezultatele sunt în concordanţă cu cele ale mai multor studii realizate în alte ţări în ultimele luni.
Simptomele persistă după infectarea cu SARS-CoV-2 afectând un pacient din zece dintre cei care au prezentat o formă simptomatică, potrivit unor estimări, incluzând şi persoane care nu au fost spitalizate, care au făcut o formă lejeră sau moderată a bolii.
Mecanismele care determină acest lucru sunt încă puţin cunoscute.
Citește și:
