Magda Mihăilescu este critic de film și autoare a mai multor cărți despre istoria cinematografului. A absolvit Facultatea de Filosofie, secția Ziaristică a Universității din București și este membră a Uniunii Cineaștilor din România și a Federației Internaționale a Criticilor de Film (FIPRESCI). După terminarea studiilor, în 1964, a debutat ca titulară a cronicii de film din revista Flacăra, apoi făcut parte din redacția publicației Informația Bucureștiului până în 1982, când a fost înlăturată din presă. A colaborat cu principalele reviste culturale și de specialitate din țară, la radio și televiziune, precum și cu publicații străine. După 1990 a revenit în presă, unde de-a lungul anilor a semnat cronici de film în Adevărul, Adevărul Literar și Artistic, Gândul, în revista de cinema italiană Otto e mezzo sau pe AaRC.ro, revista online a Uniunii Cineaștilor. În ultimii 30 de ani a fost invitată la cele mai importante festivaluri de film din Europa și a făcut parte din juriul FIPRESCI al festivalurilor de la Cannes, Veneția, Torino, Valladolid, Cracovia, Salonic, Dubai, Cairo sau Montreal. A debutat editorial în 1969, cu monografia Sophia Loren (ed. Meridiane), urmată de studii de istoria cinematografului și eseuri în volume colective. Este autoare a volumelor Aceste Gioconde fără surâs – Convorbiri cu Malvina Urșianu (Ed. Curtea Veche, 2006), François Truffaut – Bărbatul care iubea filmele (Ed. Curtea Veche, 2009), Sora mea din Australia – Trecute întâlniri cu Irina Petrescu (Ed. Uniunii Cineaștilor, 2019) și semnează, alături de alți patru critici europeni, volumul Guardare in faccia il male, Lucian Pintilie fra cinema e teatro (Italia, Pesaro, 2004). De-a lungul carierei sale, Magda Mihăilescu a realizat interviuri în exclusivitate pentru România cu mari cineaști precum Federico Fellini, Sophia Loren, Ennio Morricone, Andrzej Wajda, Orson Welles, Laurence Harvey, Marco Bellocchio, Claude Lelouch, André Téchiné, Fanny Ardant, Jean- Paul Belmondo, Emir Kusturica ș.a.
Enache Hărăbor și-a început cariera în prima jumătate a anilor ‘50 și a fost singurul sculptor machetist al Studiourilor de la Buftea timp de peste patru decenii, dar și un colaborator constant al regizorului Ion Popescu-Gopo. A învățat sculptura ca ucenic între anii 1941-1945, la București, în atelierul lui Jean Mihăilescu, iar între 1951-1958 a lucrat în cadrul Studioului de Animație, alături de regizorul Bob Călinescu, realizând mai multe păpuși și machete. În 1959, a fost angajat la Atelierul de sculptură și butaforie din Studioul Cinematografic București ca sculptor machetist. Primul film la care a lucrat a fost „Valurile Dunării” (1959), în regia lui Liviu Ciulei. De-a lungul prolificei sale cariere, Enache Hărăbor a realizat manual nenumărate trucaje pentru producții cinematografice, mii de machete, sculpturi, măști și modelaje. Cel mai important proiect al său rămâne filmul lui Ion Popescu-Gopo „Galax, omul păpușă” pentru care a creat, după un desen realizat de Gopo, o păpușă de 1,80 m din lemn de balsa.
Alături de Ion Popescu-Gopo, Enache Hărăbor a mai lucrat la „S-a furat o bombă”, „Pași spre lună”, „Povestea dragostei”, „Fata bună, fata rea” și „Rămășagul”. A colaborat cu aproape toți regizorii importanți la filmele istorice și la toate producțiile care necesitau efecte speciale, cele mai importante și dragi lucrări ale sale fiind avioanele din „Aurel Vlaicu” (r. Mircea Drăgan), vapoarele din serialul „Toate pânzele sus!” (r. Mircea Mureșan), machetele din serialul „Lumini și umbre” (r. Andrei Blaier în colaborare cu Mircea Mureșan și Mircea Constantinescu), nava care se rupe din „Un echipaj pentru Singapore” (r. Nicu Stan), clădirea care ia foc din „Dragostea și revoluția” (r. Gheorghe Vitanidis), macheta unui sat care arde din „Ultima frontieră a morții” (r. Virgil Calotescu), macheta Castelului Huniazilor din „Secretul armei… secrete” (r. Andrei Blaier), aceasta din urmă fiind expusă în cadrul Bienalei de scenografie la București în 1990.
Cea de-a XV-a ediție a Galei Premiilor Gopo va avea loc pe 28 iunie.
Gala Premiilor Gopo 2021 este organizată de Asociaţia pentru Promovarea Filmului Românesc împreună cu Asociația Film și Cultură Urbană, cu sprijinul Centrului Naţional al Cinematografiei și Babel Communications, în parteneriat cu Primăria Municipiului București prin Centrul Cultural Expo Arte.
