Nervi în Coaliție – USR PLUS se opune „tunului Romexpo” și cedării unor imobile către Biserica Ortodoxă. Conducerea USR PLUS a decis ca partidul să nu susțină transferul unor bunuri ale statului către privat, fără licitație. Cearta din Coaliție pleacă de la cedarea terenului de la Romexpo, un adevărat „tun imobiliar”, după cum e caracterizat de USR PLUS, dar și a unor bunuri care ar ajunge la BOR. Legea prin care complexul Romexpo primește în proprietate gratuită un teren de 46 de hectare a fost trimisă de președintele Iohannis la reexaminare în Parlament. Legea a fost caracterizată de USR PLUS drept un „tun imobiliar de peste 300 de milioane de euro”, dar a fost puternic susținută de PNL. Actualul ministru al Transporturilor, Cătălin Drulă, afirma, anul trecut, de la tribuna Parlamentului, că proiectul este făcut cu dedicație pentru „grupul Iulius”, scrie Europa Liberă.
Absența angajamentelor de eliminare a cărbunelui în Europa de Est periclitează tranziția justă. Politicile lipsite de ambiție din Europa Centrală și de Est pentru eliminarea cărbunelui periclitează tranziția justă în regiune, iar Comisia Europeană ar trebui să accepte doar planuri care folosesc fondul tranziției juste pentru dezvoltarea și diversificarea economiilor locale în vederea unui viitor mai verde. Săptămâna trecută au venit vești neașteptate din România, al cărei Plan de Redresare și Reziliență (PNRR) promite eliminarea completă a cărbunelui până în 2032. Cu siguranță un motiv de bucurie pentru activiștii climatici, care totuși nu au ezitat să arate că eliminarea poate și ar trebui să fie realizată mult mai devreme – cu mult înainte de 2030. Într-o țară de 20 de milioane există 16.000 de angajați în sectorul cărbunelui, care generează cam 20% din energia țării – și prin urmare se pot găsi soluții atât pentru sectorul energetic cât și pentru locuri de muncă în mai puțin de un deceniu. Însă nici unul dintre aceste lucruri nu e explicat în document, scrie Euractiv.bg.
Mai atinge România anul acesta imunitatea de turmă față de covid-19? Conform țintelor stabilite de Guvern, România ar fi trebuit să ajungă la 5 milioane de persoane vaccinate anti-covid, cu măcar o doză, până la 1 iunie. În data de 19 mai a fost depășit pragul de 4 milioane de persoane imunizate și de atunci și până acum abia s-au mai adunat 457.688. În ritmul în care merge vaccinarea, Executivul va rata și cea de-a doua țintă de persoane vaccinate: 10 milioane până la 1 august. Imunitatea de turmă nu o vom atinge anul acesta cu ritmul de vaccinare de la acest moment și din păcate tot scade. Cel mai devreme, pragul acela minim de 54% din populație vaccinată, și să nu ne imaginăm că vom fi protejați, va fi atins în februarie 2022, potrivit RFI.
Cine va conduce „draga de ANI”? Un singur candidat pentru șefia instituției, CNI funcționează la limită. Agenția Națională de Integritate a intrat în anonimat în ultimii ani, rolul său diminuându-se constant. Integritatea a fost lăsată fără mari puteri de politicieni, iar de peste un an și jumătate instituția nici măcar nu mai are un președinte plin. Bogdan Stan a fost ultimul președinte al Agenției Naționale de Integritate care a primit un vot în Parlament. Mandatul său a expirat în decembrie 2019. El a încercat o negociere secretă cu premierul Ludovic Orban pentru a i se prelungi perioada în fruntea ANI cu încă un an, prin Ordonanță de Urgență și fără concurs. Planul său a eșuat, deși subiectul fusese prezentat și în ședința de Guvern. De atunci, în fruntea Agenției se află vicepreședintele instituției, dar și mandatul acestuia expiră în toamna acestui an, scrie Europa Liberă.
Turcia, creștere importantă a investițiilor în reclame digitale. Creștere de 9,1% în reclame vizuale în Europa Odată cu dezvoltarea comerțului electronic, și investițiile în reclame au crescut pe platformele de socializare și în cadrul canalelor video. Investițiile în reclamele pe social media au crescut cu 15,9% iar pe canalele video, cu 16,3%. Investițiile în reclame la nivelul motoarelor de căutare au crescut cu 7,9%. În domeniul anunțurilor și al parteneriatelor de vânzări (affiliate sales), doar opt țări din Europa au înregistrat creșteri (Turcia, Serbia, Ucraina, Bulgaria, Franța, Cehia, Croația, România). Turcia a avut o creștere de 23,3%, fiind pe primul loc, scrie Haberler.
Irina Zamfirescu (Active Watch): România riscă un infringement pe colectarea selectivă, iar noi nu mai reușim să ridicăm gunoiul de pe străzi. Ce înseamnă stare de alertă sanitară? Irina Zamfirescu, Active Watch: „Asta aș vrea să-i întrebăm cu toții pe doamna primar și pe domnul prefect. Cred că înainte de orice, trebuie să discutăm cu este comunicată această criză a gunoaielor. Nu am văzut nicio explicație, care ar fi consecința acestei stări de alertă. Din ce am reușit să documentez, această stare de alertă s-ar justifica dacă existau niște evenimente, incidente, care nu puteau fi previzionate cumva. Înțeleg, de prin presă, că Romprest a notificat primărica cum că urmează să sisteze colectarea gunoiului. Nu știu dacă intră pe definiția stării de alertă. Nimeni nu vorbește cu noi despre aceste detalii. Și aici, aș aduce în discuție chiar statusul primarului Sectorului 1 care ne îndemna să sunăm la poliția locală, spunându-ne explicit . Mi se pare fabulos că ne îndeamnă să sunăm la poliție fără să ne explice de ce.”, ă>potrivit RFI.
Întâlnire între comisarul administraţiei prezidenţiale din Cipru şi ambasadorul României. Comisarul administraţiei prezidenţiale din Cipru, Fotis Fotiou, s-a întâlnit luni cu noul ambasador al României la Nicosia, Dan Mihalache, cu care a discutat probleme aflate în sfera sa de competenţă, cu referire specială la tragedia continuă a persoanelor date dispărute și a familiilor acestora. Comisarul preşedinţiei a subliniat că Republica Cipru susține comunitatea românească din Cipru, care este estimată la aproximativ 40.000 de persoane și că se acordă o atenție deosebită problemelor tinerilor și educației, deoarece prin programele educaționale din școli aceştia să poată învăţa limba și istoria lor, ținându-i astfel aproape de rădăcinile și cultura lor, potrivit Sigma Live.
Turcia a obținut în primele cinci luni 41 de milioane de dolari din exportul de căpșuni. Rusia și România, cei mai mari importatori. În primele cinci luni ale acestui an, Turcia a obținut venituri de 41,6 milioane de dolari din exportul de căpșuni. Comparativ cu perioada similară a anului trecut, Turcia a înregistrat o creștere de 135%. La fel ca anul trecut, Rusia a fost țara în care a fost exportată cea mai mare cantitate de căpșuni. Rusia a cumpărat din Turcia, în primele cinci luni ale acestui an, căpșuni în valoare de 24,3 milioane dolari. Rusia a fost urmată de România, cu importuri de 8,3 milioane de dolari, potrivit Haberler.
