Asociaţie: Centralele de apartament nu trebuie interzise, dar ar putea fi taxate pentru emisiile de CO2. Cât ar plăti consumatorii ● Cine pierde și cine câștigă din pensionarea opțională la 70 de ani și interdicția cumulării pensiei cu salariul ● 4 din 10 spitale din România NU raportează deloc erorile medicale. În doar 4 cazuri de malpraxis, medicii au rămas fără drept de practică ● Guvernul, dator zeci de milioane de euro către producătorii de film. Reacția Ministerului Economiei ● Cultivatorii de lavandă, furioși pe Oros! Cultura lor, scoasă din lista plantelor care primesc sprijin ● Un client din Brașov a primit o factură „umflată” de la Electrica. Furnizorul dă vina pe distribuitor, iar acesta invocă un ordin al ANRE ● Criza forței de muncă: E deja aici, iar în turism situația e dramatică ● Cloud românesc, cloud francez. Probleme comune, soluții diferite ● Clauze abuzive: Oricât de târziu ar afla de caracterul abuziv, împrumutații trebuie să aibă posibilitatea să ceară restituirea banilor ● Ce e greșit se va dovedi greșit ● Dan Matei, fost consilier al Vioricăi Dăncilă, va conduce CA al Fondului de Garantare pentru IMM-uri.
Cine pierde și cine câștigă din pensionarea opțională la 70 de ani și interdicția cumulării pensiei cu salariul. Pentru a acoperi deficitul uriaș la bugetul de pensii, Guvernul a luat decizia de a permite angajaților să lucreze până la 70 de ani, încă cinci ani peste vârsta de pensionare. Dar nu posibilitatea acordată angajatului este ceea ce a stârnit nemulțumirea angajatorilor, de stat sau privați, cât faptul că decizia, spun ei, a fost luată cu ignorarea principiilor managementului resursei umane în cadrul companiilor private sau a autonomiei universitare în cazul mediului academic.
De altfel, proiectul ar fi fost lansat ori fără consultarea angajatorilor ori, așa cum spun reprezentanții patronatelor, cu ignorarea avertismentelor referitoare la anomaliile din proiectul de lege, chiar dacă reprezentanții guvernului spun altceva.
Reprezentanții patronatelor amintesc că au avertizat încă de acum două luni asupra problemelor din proiectul de lege adoptat miercuri de guvern și care urmează să fie trimis la dezbatere și adoptare Parlamentului, scrie Europa Liberă.
4 din 10 spitale din România NU raportează deloc erorile medicale. În doar 4 cazuri de malpraxis, medicii au rămas fără drept de practică. Anul trecut, în plină pandemie, 42% din spitalele din România nu au raportat deloc evenimente adverse asociate actului medical, arată raportul „Siguranţa pacientului în actul medical”, primul raport independent din România ultimilor 30 de ani pe această temă. „Aproape jumătate din spitale au raportat zero erori medicale şi asta e imposibil. Erorile neraportate se vor repeta şi vor ajunge să provoace daune reale pacienţilor”, spune medicul Constantin Radu, unul dintre autorii raportului ORS. Numărul medicilor care au rămas fără drept de practică cel mult 1 an este și el mic.
Guvernul, dator zeci de milioane de euro către producătorii de film. „România producea 20-30 de filme străine pe an”. Reacția Ministerului Economiei. Alianța Producătorilor de Film din România a dat publicității un video-manifest, prin care acuză că Ministerul Economiei nu respectă înțelegerile contractuale pe care și le-a asumat cu mai bine de doi ani în urmă și că are datorii de 35 de milioane de euro către companiile de producție și partenerii străini care au filmat în România. Ministerul recunoaște că schema „are defecte” și susține că „lucrează la îndreptarea ei”.
Un client din Brașov a primit o factură „umflată” de la Electrica. Furnizorul dă vina pe distribuitor, iar acesta invocă un ordin al ANRE. Libertatea a aflat care este cauza facturilor umflate trimise românilor de companiile de energie, la schimbarea furnizorului: un ordin al ANRE permite transmiterea de indexuri „estimate” chiar și atunci când te muți de la o companie la alta.
„Lanțul slăbiciunilor” în energie: un român din Brașov și-a schimbat în luna martie furnizorul de electricitate și a trecut de la Electrica la Enel. Însă la începutul lunii mai anul acesta spune că a primit o factură de regularizare de 785 de lei, pe care apare un index cu aproximativ 800 kW peste nivelul real arătat de contor. Electrica Furnizare spune că factura a fost emisă în baza citirilor făcute de distribuitor, care în zona respectivă este tot o companie din cadrul Electrica. Mai departe, distribuitorul invocă un ordin al Autorității Naționale de Reglementare în Energie (ANRE), care permite transmiterea unor indexuri estimate de către distribuitori. Virgil Popescu, ministrul energiei, cere anularea ordinului respectiv și solicită Electrica, societate unde statul este cel mai mare acționar, să facă citiri reale în teren. Conform reglementărilor în vigoare, furnizorii au obligația de a trimite decontul final de regularizare în maximum 42 de zile de la încetarea contractului, adică după 6 săptămâni, scrie Libertatea.
Criza forței de muncă: E deja aici, iar în turism situația e dramatică. Criza forței de muncă din Europa de Est revine în actualitate odată cu relansarea economică de după pandemie. România se confruntă deja cu un deficit acut: turismul este cel mai expus, chiar la început de sezon, dar urmează și alte domenii cheie afectate în condițiile în care Planul Național de Redresare și Reziliență nu vine cu soluții. Din contră, din PNRR sunt scoase facilități din sectoare precum construcțiile ceea ce va determina personalul calificat să plece. Rezultatul: vei dori să revii economic post pandemie și nu vei avea cu cine, atrag atenția reprezentanți ai IMM-urilor. Un prim semnal că România se confruntă cu un deficit de forță de muncă în domeniul HoReCa a venit de la Dragoș Anastasiu, coordonatorul Coaliţiei pentru Dezvoltarea României și antreprenor în sectorul turismului, scrie RFI.
Cloud românesc, cloud francez. Probleme comune, soluții diferite. Digitalizarea este în centrul planului de redresare și reziliență european, în sensul că sumele alocate pentru acest domeniu sunt semnificative. În acest context, multe state membre și-au propus, prin planurile naționale, să construiască infrastructura de cloud pentru administrație. În România, un astfel de proiect ar aduce un lucru pe care ni-l dorim de foarte mult timp și anume o unificare a bazelor de date ale administrației, centrale și locale, și o utilizare eficientă și silențioasă a acestora. În ultimele zile, mass-media a observat că investiția în cloudul guvernamental asumat în planul național de redresare și reziliență este de 10 ori mai mare decât cea pe care și-o propunea guvernul din anul 2019, respectiv 500 milioane euro față de numai 45 milioane euro. Nu putem intra în amănunte tehnice, dar un lucru l-au învățat economiștii de la specialiști și anume că atunci când vine vorba despre investiții în tehnologia informațiilor proiectele pot costa oricât, adică de la puțin la foarte mult. Depinde ce îți propui să faci. De aceea, diferența mare de sumă te duce mai degrabă la ideea că proiectele, cel de 45 de milioane și cel de 500 milioane euro, nu au nimic în comun. Sunt, de fapt, complet diferite, scrie RFI.
Noi prețuri la energie electrică de la 1 iulie. Dacă nu vreau să schimb furnizorul, să aleg o ofertă nouă de la el, sau să nu fac nimic? Comparații. De la 1 iulie, cresc prețurile la energia electrică furnizată consumatorilor casnici în sistem de serviciu universal, adică celor care nu au încheiat un contract de furnizare pe piața concurențială. Mai jos vedeți dacă e mai rentabil acum să semnați un contract nou cu furnizorul dvs sau să nu faceți nimic, dacă tot n-ați făcut până acum, și să plătiți noile prețuri de serviciu universal. Noi prețuri la energie electrică de la 1 iulie. Dacă nu vreau să schimb furnizorul, să aleg o ofertă nouă de la el, sau să nu fac nimic? Comparații
Clauze abuzive: Oricât de târziu ar afla de caracterul abuziv, împrumutații trebuie să aibă posibilitatea să ceară restituirea banilor plătiți în temeiul clauzelor. O cerere ce vizează constatarea caracterului abuziv al unei clauze incluse într-un contract de împrumut nu poate fi supusă niciunui termen de prescripție; iar restituirea unor sume de bani plătite în temeiul unor astfel de clauze poate să fie supusă unui termen de prescripție, dar acesta să nu expire înainte ca „păgubitul” să afle chiar de caracterul abuziv al acelor clauze, a subliniat recent Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE).
„Un consumator care a contractat un împrumut exprimat în monedă străină și care nu are cunoștință de caracterul abuziv al unei clauze incluse în contractul de împrumut nu poate fi expus niciunui termen de prescripție pentru restituirea sumelor plătite în temeiul acestei clauze.
Informațiile furnizate de împrumutător consumatorului cu privire la existența unui risc de schimb valutar nu îndeplinește cerința de transparență dacă se întemeiază pe ipoteza că paritatea dintre moneda de calcul și moneda de plată va rămâne stabilă pe toată durata contractului”, scrie în recenta decizie CJUE privind mai multe cauze conexe, scrie avocatnet.ro
Creștere cu 10% a investițiilor în economie – dar structura e neconvingătoare. În T1 2021, investiţiile nete realizate în economia naţională au însumat 20.356,6 milioane lei, în creștere cu aproape 10% față de același trimestru al anului precedent. De subliniat, sumele alocate pentru utilaje au crescut ca pondere în total (de la 34,3% la 36,6%) iar avansul lor în volum fizic a urcat la 18,1%.
Pe categorii mari, construcţiile noi au consemnat o scădere marginală de 1,4 puncte procentuale dar au rămas clar majoritare (53,3%) iar pe segmentul de alte cheltuieli ritmul a fost tot negativ (-0,9 puncte procentuale, până la 10,1%), scrie cursdeguvernare.ro
Privire aruncată către un viitor nu prea îndepărtat: radiografia Smart City în România – 860 de proiecte, în 124 de orașe. Integratorul de soluții inteligente la cheie Vegacomp Consulting ajunge la cea de-a cincea ediție a Radiografiei proiectelor Smart City din România, iar raportul lunii iunie 2021 aduce pe listă 860 de iniţiative aflate în stadiul de proiect, în curs de implementare sau deja finalizate, în 124 de orașe mari, medii și mici din țară, comparativ cu 594 de proiecte din 87 de oraşe, la nivelul lunii iunie 2020 – evoluție substanțială, echivalentă cu aproape dublarea numărului acestora. Cel mai important oraş din Moldova, Iași are cel mai mare avans și urcă pe locul 3, reducând diferența față de lider. Cumulat, primăriile de sector și primăria generală a Capitalei ocupă primul loc, la nivel național. Raportul include, pe lângă componenta Smarty City, și o radiografie a proiectelor Smart Village, 69 de proiecte în 59 de comune și a celor de Smart County cu 29 de proiecte in 15 Consilii Judeţene, scrie FinEco24News
Ce e greșit se va dovedi greșit. Încrederea, determinarea și magnitudinea ce caracterizează intervenția guvernelor în ultimii ani în numele unor idealuri referitoare la schimbările climaterice (orice ar însemna asta) și la egalitatea economică se bazează pe ipoteza că avem la dispoziție o cunoaștere necesară și suficientă pentru a atinge scopurile.
Nu avem acea cunoaștere. Cunoașterea din societate este disipată și numai piața poate coordona utilizarea ei. În consecință, mă aștept ca peste câțiva ani subiectele să fie trecute din prim planul cu sclipici de astăzi într-un plan secundar. Exact cum s-a întâmplat în anii 1970. Dar până atunci se vor fi cheltuit resurse formidabile, se vor fi produs multe distorsiuni, dintre care unele aproape iremediabile. Unii vor câștiga enorm. Printre aceștia vor fi și cei ce vor produce tone de maculatură referitoare la domeniile menționate. Ca în anii 1970, scrie Lucian Croitoru pe project-e.ro
Dan Matei, fost consilier al Vioricăi Dăncilă, va conduce Consiliul de Administrație al Fondului de Garantare pentru IMM-uri. Dan Matei, fost consilier de stat pe probleme economice al fostului premier Viorica Dăncilă, a fost numit președinte al Consiliului de Administrație la Fondul de Garantare pentru IMM-uri, potrivit surselor Economedia. FNGCIMM are pe mână zeci de miliarde de lei pentru susținerea IMM-urilor, prin programe precum IMM Invest, dar gestionează și programe precum Noua Casă.
Dan Matei îi ia locul la FNGCIMM lui Cristian Păun, profesor universitar la Academia de Studii Economice din București, al cărui mandat a expirat în data de 20 mai.
Numirile în Consiliul de Administrație al FNGCIMM sunt făcute chiar de Ministerul Finanțelor, acționarul unic al companiei, scrie economedia.ro
