Pentru prima întâlnire cu omologul său Vladimir Putin după venirea sa la Casa Albă, președintele american Joe Biden nu și-a stabilit obiective foarte mari. În Elveția, cei doi lideri abia au
pus noile baze pentru o relație care este încă departe de a fi normalizată.
Guy Parmelin, președintele Confederației Elvețiene, le-a urat bun venit la Geneva lui Joe Biden și lui Vladimir Putin, miercuri după-amiază, în fața Vilei La Grange, „în numele unui elvețian fidel tradiției sale de gazdă bună”, relatează „The Time”. O strângere de mână, un „rictus” de la președintele american și cei doi bărbați „se reped în casă” pentru o discuție de două sute patru minute, conform calculului făcut de cotidianul elvețian.
„Nimeni nu se aștepta la o îmbrățișare și la zâmbete largi, iar momentul întâlnirii lor a fost destul de rece și distant”, comentează ziarul „Jussi Hanhimäki”, profesor la Institutul Absolvent de Studii Internaționale și de Dezvoltare din Geneva.
Întrevederea a fost aproape de două ori mai scurtă decât era prevăzut, notează „Slate”. „Primul summit Biden-Putin nu a produs multe lucruri, dar este mai bun decât nimic și, în acest moment al relațiilor SUA-Rusia, la asta ne putem aștepta”, continuă site-ul, insistând asupra faptului că nu se poate vorbi despre o întâlnire „inutilă” în contextul actual.
CNN este de acord că legătura dintre cele două țări pare „aceeași ca înainte”, ceea ce nu este „neapărat o surpriză”, reamintind că Joe Biden însuși avea doar „obiectivul modest și vag” de a stabili o „relaţie previzibilă și rațională” cu omologul său. Președintele american nu avea „așteptări prea mari” de la această primă întâlnire, astfel încât simpla prezență a domnului Putin la Geneva a fost suficientă pentru a califica summitul drept un succes.
Totuşi, a existat cel puțin un progres concret înainte la sfârșitul acestor câteva ore de discuții: un acord cu privire la întoarcerea în funcții a ambasadorilor celor două țări.
Pentru Politico, chiriașul Casei Albe „a încercat să-l facă pe Putin să înțeleagă că este în interesul Rusiei să se comporte bine cu Statele Unite” . El chiar a dat impresia că „îi face o favoare liderului rus, oferindu-i pur și simplu sfaturi bune”. Sfaturi care ar putea fi interpretate și ca „amenințări semi-voalate”, clarifică site-ul.
„Consecințele ar fi devastatoare pentru Rusia” dacă adversarul Aleksei Navalnîi ar muri în închisoare, de exemplu, a sugerat Joe Biden, convins că atunci „credibilitatea” Moscovei în lume ar avea de suferit. „Am făcut ceea ce venisem să fac”, a comentat șeful statului american, mulțumit după întâlnire. „I-am spus președintelui Putin că avem nevoie de reguli de bază pe care să le putem respecta cu toții”, a precizat el.
Deşi Joe Biden a apreciat „tonul pozitiv” al reuniunii, în timp ce Vladimir Putin a mărturisit că nu a existat nici o „ostilitate”,
„The New York Times” consideră că „este clar că cele două țări rămân profund divizate și că tensiunile rămân evidente”.
În momentul în care s-a adresat presei, adaugă marele cotidian american, președintele rus „s-a bazat pe punctele sale obișnuite de discuție pentru a ține la distanță criticile”, referindu-se în special la mișcarea Black Lives Matter sau la moartea unui protestatar la Capitoliu atunci când a fost întrebat despre drepturile omului în țara sa.
„O comparație ridicolă”, a denunțat Joe Biden când a vorbit la rândul său, puțin mai târziu, cu jurnaliștii. După cum subliniază „Washington Post”, Casa Albă nu a dorit o conferință de presă comună ca în 2018 la Helsinki cu predecesorul său.
„Summitul a fost conceput în opoziție totală cu interacțiunile lui Trump cu Putin”, a indicat ziarul. De exemplu, colaboratorii domnului Biden au participat la fiecare sesiune de discuții între cei doi lideri, în timp ce fostul președinte, perceput ca supus omului forte al Rusiei, dorise să vorbească singur cu el și chiar „confiscase notele unui interpret”.
Contrastul abordării lui Putin a fost „puternic”, părea să se bucure unul dintre cronicarii ziarului „Washington Post”. Miercuri, fostul spion KGB nu arbora același „zâmbet” și părea „mai puțin triumfător” decât după întâlnirea avută cu Donald Trump, a spus jurnalistul.
În mod surprinzător, „Rusia Today” nu a fost impresionată de performanța lui Joe Biden, acuzându-l că a colportat „poveștile sale false” dincolo de granițele Statelor Unite. Presa apropiată Kremlinului mai relatează că Biden a avut o conferință de presă de două ori mai scurtă decât cea a domnului Putin și că și-a pierdut cumpătul după întrebarea unei jurnaliste. (RADOR)
FOREIGN POLICY:
Trei puncte-cheie de reținut de la summit-ul Biden-Putin. Așa cum era de așteptat, nu au existat progrese majore la Geneva. Dar ambii președinți au identificat o serie de domenii cheie în care ar putea exista un anumit potențial de progres, începând cu acordul de a-și întoarce ambasadorii în posturile respective. Un scurt comunicat comun emis de Casa Albă și Kremlin în urma summit-ului reafirmă angajamentul din 1985, luat la Geneva, de președintele american de atunci, Ronald Regan, și președintele de atunci al Uniunii Sovietice, Mihail Gorbaciov, subliniind că „un război nuclear nu poate fi câștigat și nu trebuie niciodată purtat”. Încă nu este clar ce au discutat cei doi lideri cu privire la lista altor probleme susceptibile să fi apărut în timpul întâlnirii, inclusiv schimbările climatice, Arctica, Belarus, Siria și războiul în curs din Ucraina.
EL MUNDO: Biden și Putin – protagoniştii unui dezgheț rece la un summit „fără ostilitate”. A fost un summit fără așteptări și fără rezultate. Întâlnirea dintre Joe Biden și Vladimir Putin a durat cu aproximativ două ore mai puțin decât se prevedea, deoarece, potrivit președintelui Statelor Unite, „am acoperit deja mult teren”. Atât de mult teren acoperit de doar 140 de cuvinte. Astfel, totul a rămas glorios de ambiguu. „Putem ajunge la un acord cu privire la orice”, a punctat Putin, care a clarificat ulterior că „există multe lucruri de rezolvat” în relațiile dintre cele două puteri. Și tensiunile au continuat la fel ca înainte de întâlnire.
IL GIORNALE: Duşmani ca înainte. Tête-à-Tête-ul dintre Joe Biden și Vladimir Putin se încheie cu sentimentul că s-a pus o primă piatră la temelia reconstrucției dialogului dintre Rusia și Statele Unite. Nici o declarație de dragoste, nici o „declanşare” a păcii, sau o împăcare reală, ci căutarea unui canal de dialog care să evite confruntarea. Sinteza summitului de la Geneva se regăseşte în cuvintele lui Biden, care, în fața a două steaguri americane imense, a spus că va căuta „relații stabile și previzibile” și că „trebuie să putem coopera”, deoarece „un alt Război Rece nu este în interesul nimănui”. Președintele american a subliniat că nu este vorba de „încredere”, ci „de interese”. Iar această clarificare a lui Biden servește și pentru a clarifica adevăratele obiective din spatele acestui summit, care a părut mult mai cordial decât şi-ar fi putut imagina mulți observatori.
LE MONDE: Vladimir Putin și Joe Biden au încercat să-și rezolve dezacordurile în timpul primei lor întâlniri. Cei doi lideri și-au exprimat speranța pentru o relație mai stabilă și previzibilă, în timp ce diferențele lor sunt numeroase și se referă la o serie de probleme. Luni, la finalul summitului Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) de la Bruxelles, domnul Biden promisese să-i spună domnului Putin care sunt „liniile sale roșii”: „Nu căutăm un conflict cu Rusia, ci vom răspunde dacă Rusia își continuă activitățile”, a declarat el. La Bruxelles, domnul Biden a emis un avertisment foarte clar despre domnul Navalnîi, spunând că moartea sa „ar fi o tragedie” care „nu ar face altceva decât să deterioreze relațiile cu restul lumii. Și cu [el]”
RIA NOVOSTI: Ministrul adjunct rus de externe, Serghei Riabkov, a enunţat cel mai important rezultat al summitului de la Geneva. Un rezultat important al summitului președinților Rusiei și Statelor Unite, de la Geneva, a fost confirmarea de către liderii celor două țări a inadmisibilității declanşării unui război nuclear, a declarat ministrul rus adjunct de externe, Serghei Riabkov.În urma discuțiilor, liderul rus a spus că a fost de acord cu președintele SUA să înceapă consultări privind stabilitatea strategică la nivel interdepartamental. Potrivit acestuia, ambele țări își dau seama că poartă o responsabilitate specială pentru stabilitatea strategică în lume.
LA LIBRE BELGIQUE: După întâlnirea Biden-Putin, Moscova salută „bunul simţ” american. Moscova a lăudat joi faptul că preşedinţii rus şi american s-au angajat la un dialog privind „securitatea strategică” şi dezarmarea nucleară, văzând Statele Unite revenind la „bunul simţ”, a doua zi după primul summit dintre cei doi lideri. Vladimir Putin şi Joe Biden au parafat un scurt text care afirmă voinţa lor de a institui un „dialog despre stabilitatea strategică”, în special pe problema controlului armamentelor nucleare, în situaţia în care Statele Unite, sub preşedinţia lui Donald Trump, s-au retras din acorduri bilaterale şi multilaterale. „Chiar dacă este un text scurt, este un document privind stabilitatea strategică care ţine de răspunderea deosebită a ţărilor noastre nu numai faţă de popoarele lor, ci în faţa întregii lumi”, a estimat Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, la postul de radio Eho Moscvî.
