Francis Fukuyama: amenințarea populismului, pericolul chinez și importanța memoriei ● Daniel David: Ne aflăm într-o fază a Renașterii, poate diferită de Renașterea clasică. Trebuie revalorizată componenta umanistă a societății ● Câte exploataţii de aur avea România la Revoluţie şi cum voia generalul „Te leagă” să crească producţia cincinală ● Valoarea CV-urilor pe piaţă după tipul avansului în carieră ● Despre perfecționism ● Un nou semnal de alarmă privind varianta indiană a COVID ● Secretele fondatorului Telegram, „cea mai periculoasă aplicație de mesagerie”, folosită de teroriști, traficanți și disidenți ● Şofer păzit cu poliţia să dea şpagă ● Ionuţ Cristache vrea să-şi (re)câştige ora 9 în instanţă ● Compania de stat creată pentru proiectul energetic mamut Tarnița este fugărită de 3 ani prin tribunale de angajați, pentru neplata salariilor ● Reţeaua Diverta, într-o scrisoare către angajaţi: În nenumărate discuţii cu guvernul, ni s-a promis un grant care ne-ar fi salvat, dar care nu a mai venit ● Certificatul verde COVID: Ce fel de teste vor fi recunoscute pentru emiterea documentului ● Terenuri agricole de vânzare în Ucraina. Noua lege funciară intră în vigoare la 1 iulie.
„Sfârșitul istoriei nu a fost o previziune a ceea ce se va întâmpla în politica globală, ci o întrebare despre modernizare și unde duce aceasta”, își apără Francis Fukuyama conceptul la Radio Free Europe / Radio Liberty (RFE/RL), în interviul acordat Serviciului Balcanic. Pe scurt, după Căderea Zidului Berlinului, prăbușirea Cortinei de Fier și, apoi, destrămarea URSS, Fukuyama susținea, în 1992, că istoria „s-a terminat” din moment ce victoria e clar de partea democrației. Statele Unite rămâneau astfel singura superputere a lumii. Între timp însă, 11 septembrie 2001, războiul contra terorismului, o Rusie din ce în ce mai agresivă și politicile Partidului Comunist Chinez care par să sugereze că deschiderea de acum 30 de ani a fost numai o strategemă pentru a căpăta mai multă influență politică și forță economică, au pus sub semnul întrebării „anunțul” acestui atât de cunoscut politolog și filozof al istoriei. Dar Francis Fukuyama dă astăzi de înțeles că nimic din ce se întâmplă astăzi nu periclitează pledoaria sa pentru democrație. Dimpotrivă, scrie Europa Liberă.
În același timp, recunoscând că trebuie să fie filtrate de valorile noastre, trebuie să adăugăm imediat că e foarte posibil ca noile tehnologii să ne schimbe valorile de acum, să ne schimbe nevoile pe care le avem și interesele pe care le avem, și recunoscând și că interesele pe care le avem noi doi acum, în urmă cu 50 de ani, nu erau interese respectate sau acceptate de cei din vremea respectivă.(…) În UE lucrurile încep să funcționeze bine. Aproape pe orice grant major când ești pe domeniul biomedical, biotechnology, nanoștiințe și altele în zona asta de tehnologie, trebuie să ai implicați întotdeauna și beneficiarii. Și ei să vină cu feedback, cu informații, cu bariere, cu scepticismul care există și până la urmă tehnologia ta trebuie să țină cont de lucrul ăsta. Deci începe să se întâmple în anumite țări civilizate care au făcut deja pasul ăsta înaintea noastră. Ideea e ca absolut orice alegi, să o poți face în mod critic și gândindu-te și ce interes are componenta umană pe care tu o reprezinți, spune David pentru cursdeguvernare.ro
Câte exploataţii de aur avea România la Revoluţie şi cum voia generalul „Te leagă” să crească producţia cincinală. În a doua parte a secolului trecut, România avea multe şi importante mine de aur. Cu toate acestea, producţia scădea de la an la an, ceea ce a impus luarea unor „măsuri urgente” de către organele de partid, potrivit datelor Băncii Naţionale a României.
Potrivit Raportului privind producţia de aur şi de argint pe anii 1987-1988, întocmit în martie 1988, la începutul acelui an erau în exploatare zece zăcăminte de aur: două în judeţul Alba, unul în judeţul Hunedoara şi şapte în judeţul Maramureş, conţinutul în aur al acestora variind de la 3,94 g/tonă şi 3,88 g/tonă, cele mai bogate, la 0,89 g/tonă cel mai sărac. În faţa epuizării zăcămintelor bogate în aur (de la 8,5 tone/an în 1965, la o producţie de numai 414 kg în 1980, an în care era planificată o producţie de 3,59 tone de aur), Raportul propunea ca între 1988 şi 2000 să crească rezervele de minereuri cu circa 105 milioane tone, scrie Adevarul.
Valoarea CV-urilor pe piaţă după tipul avansului în carieră. Unul dintre lucrurile pe care recrutorii şi angajatorii le consideră cele mai importante când analizează CV-urile candidaţilor este felul în care aceştia au avansat în carieră: cât de rapid a fost avansul, cât de solid, de coerent, de constant, de credibil, dacă are logică sau e doar de oportunitate etc.
Un nou semnal de alarmă privind varianta indiană a COVID. „Medicamentele pe care le-am folosit până acum nu mai sunt eficiente”. Rusia se confruntă cu o explozie de îmbolnăviri cu COVID, iar în Moscova, majoritatea infecțiilor sunt cu tulpina indiană, care a devenit dominantă. Medicii din spitalele COVID, citați de The Moscow Times, spun că noua variantă nu este doar foarte contagioasă, ci și rezistentă la tratamentele folosite până acum pentru a trata bolnavii infectați cu SARS-COV-2. Este al doilea semnal îngrijorător legat de noua tulpină, după ce oamenii de știință americani au declarat că are și o rezistență la vaccinurile dezvoltate până acum, scrie Libertatea.
Secretele fondatorului Telegram, „cea mai periculoasă aplicație de mesagerie”, folosită de teroriști, traficanți și disidenți. Telegram este una dintre cele mai populare aplicații de mesagerie din lume, dar probabil și „cea mai periculoasă”, scrie revista germană Der Spiegel. Platforma a găzduit, de-a lungul timpului, protestatari din țări represive precum Belarus, dar, în egală măsură, și teroriști, extremiști sau traficanți de droguri. În spatele Telegram se află abilul antreprenor rus Pavel Durov și dorința lui de a aduce la dispoziția utilizatorilor o aplicație de mesagerie care nu răspunde niciodată controlului guvernelor. Cine este însă și ce anume vrea Durov?
Lui Pavel Durov i se mai spune uneori „Zuckerberg al Rusiei”, deoarece a fondat clona rusească a Facebook, VKontakte, în 2006. Dar al doilea său proiect, Telegram, este mai semnificativ și a devenit, între timp, în cuvintele folosite de revista Der Spiegel, „cel mai periculos serviciu de mesagerie”, potrivit Libertatea.
Şofer păzit cu poliţia să dea şpagă. Ancheta inițiată de procurorii anticorupție în cadrul Serviciului Rutier scoate la iveală aspecte de neînchipuit. Una dintre informațiile verificate acum de anchetatori este legată de un caz fără precedent. Potrivit unor surse apropiate anchetei, unul dintre șoferii opriți în trafic pentru o abatere rutieră nu ar fi avut niciun ban prin buzunar, ci doar cardul de debit. Chiar dacă polițistul rutier putea să-i aplice un avertisment, el nu ar fi vrut să renunțe la șpagă, și atunci s-a căutat o modalitate de compromis. Astfel, contravenientul ar fi fost urcat în mașina de poliție și dus la un bancomat din municipiul Botoșani, de unde a fost extrasă suma aferentă, scrie Monitorul de Botoșani.
Ionuţ Cristache vrea să-şi (re)câştige ora 9 în instanţă. Doina Gradea, declaraţie în cauză. Ionuţ Cristache, realizatorul emisiunii România9, încearcă să obţină în instanţă mutarea emisiunii înapoi la ora 21.00. Potrivit informaţiilor Paginademedia.ro, Cristache a înaintat o acţiune la Judecătoria Sectorului 1 pentru o Ordonanţă Preşedinţială care să anuleze hotărârea Comitetului Director al TVR care-i muta emisiunea de la ora 21.00 la ora 17.00.
Conform aceloraşi surse, Doina Gradea, fostul şef al TVR, a dat declaraţie în dosar în calitate de martor.
Cauza se va judeca marți, iar în cazul în care Cristache va avea câştig de cauză, emisiune va fi mutată imediat înapoi, potrivit paginademedia.ro
Eurostat: Consumul individual al românilor este la egalitate cu cel al estonienilor şi peste cel al grecilor. Consumul individual efectiv (AIC) per capita exprimat în paritatea puterii de cumpărare standard (PPS), un indicator al nivelului bunăstării gospodăriilor, a continuat să crească în România în 2020, ajungând la 79% din media Uniunii Europene, de la 78% din media UE în 2019 şi 63% din media UE în 2016, arată datele prezentate luni de Oficiul European de Statistică (Eurostat). Eurostat: Consumul individual al românilor este la egalitate cu cel al estonienilor şi peste cel al grecilor
După acest indicator, România este la egalitate cu Estonia şi devansează ţări precum Grecia, Slovacia, Letonia, Ungaria, Croaţia şi Bulgaria, scrie economica.net.
Compania de stat creată pentru proiectul energetic mamut Tarnița este fugărită de 3 ani prin tribunale de angajați, pentru neplata salariilor. Compania de stat înființată în 2013 pentru implementarea proiectului energetic-mamut de construire a hidrocentralei de acumulare prin pompaj de 1.000 MW de la Tarnița-Lăpuștești în parteneriat cu investitori din China, idee datând din regimul Ceaușescu și declarată ca abandonată anul trecut de către autorități, se judecă de peste 3 ani cu proprii angajați, care reclamă salarii neplătite pentru perioade care, în unele cazuri, potrivit acestora, depășesc 1 an.
Hidro Tarnița SA este controlată în proporție de peste 99% de către Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie (SAPE), o deținere marginală având și Complexul Energetic Hunedoara. Ministerul Energiei este acționar unic la ambele companii, scrie profit.ro
Reţeaua Diverta, într-o scrisoare către angajaţi: În nenumărate discuţii cu guvernul, ni s-a promis un grant care ne-ar fi salvat, dar care nu a mai venit. Cele trei luni din 2020 în care librăriile Diverta au fost închise au dus la un nivel scăzut al vânzărilor, la pierderi şi datorii, este mesajul transmis de companie către angajaţii săi, un mesaj în care este anunţată insolvenţa companiei.
„Vă anunţ, cu tristeţe, că Diverta a fost nevoită să ceară intrarea în procedură de insolvenţă. În pandemie, magazinele noastre au fost închise timp de trei luni. Le-am redeschis, dar vânzările au continuat să fie la un nivel foarte jos, cu scăderi de peste 40%, în timp ce cheltuielile cu salariile şi cu chiriile au rămas la un nivel ridicat. Toate acestea au dus la pierderi de aproape 2 milioane de euro. Ca urmare, datoriile la acţionari, la stat şi la furnizori au crescut continuu”, se arată în scrisoarea transmisă către angajaţii Diverta, notează ZF.
Certificatul verde COVID: Ce fel de teste vor fi recunoscute pentru emiterea documentului. Documentul unic care va înlesni deplasarea între țările membre ale Uniunii Europene (UE), în contextul pandemiei de COVID-19, va fi implementat oficial la nivel comunitar de la 1 iulie 2021. Certificatul verde privind COVID-19 va permite deținătorilor să demonstreze, când călătoresc în spațiul UE, că sunt vaccinaţi anticoronavirus, că au un test cu rezultat negativ sau că s-au vindecat de boală. După cum stabilește regulamentul european prin care a fost introdus, certificatul verde va putea fi emis atât în baza testelor făcute de un laborator autorizat, cât și în baza celor rapide, scrie avocatnet.ro
Terenuri agricole de vânzare în Ucraina. Noua lege funciară intră în vigoare la 1 iulie. Terenuri agricole de vânzare în Ucraina. O nouă lege va intra în vigoare de la 1 iulie, iar aceasta va permite vânzarea şi cumpărarea de terenuri arabile, pentru prima dată în ultimele două decenii.Guvernul de la Kiev spune că apariţia unei pieţe funcţionale într-unul dintre cele mai fertile locuri de pe planetă este un prim pas important spre o agricultură mai eficientă, pentru că va stimula investiţiile. Numită cândva “grânarul URSS”, Ucraina vrea să se ridice acum la înălţimea potenţialului său agricol, într-o eră în care lumea are mare nevoie de produse alimentare, transmite agenția Bloomberg, citată de Agerpres.
În acest moment, producţia agricolă a Ucrainei este mult sub potenţialul său. Chiar dacă este cel mai mare exportator de ulei de floarea soarelui, al patrulea exportator mondial de porumb îşi livrează cereale unor ţări precum Maroc şi Bangladesh, scrie AgeoIntel.ro
Detinatorii de credite in franci elvetieni pot cere bancilor reducerea ratelor lunare. Detinatorii de credite in valuta, in special in franci elvetieni (CHF), pot cere bancilor de la care au obtinut imprumuturile reechilibrarea contractelor, conform principiului impreviziunii, prin reducerea ratei lunare de plata, daca francul a crescut cu peste 52,6% fata de leu, conform unei prevederi din Legea privind darea in plata considerata legala de Curtea Constitutionala.
Reechilibrarea contractelor de credit poate fi ceruta si daca rata lunara a crescut cu mai mult de jumatate fata de valoarea initiala, in urma majorarii dobanzilor, scrie bancherul.ro
