Un semnal că oficalii de la Bruxelles văd în asta o amenințare serioasă a fost dat în această lună când Comisia Europeană a lansat proceduri împotriva Germaniei ca reacție la o ”explozie de decizii ale curții constituționale” din această țară, decizii care stipulau că magistrații Curții Europene de Justiție și-au depășit jurisdicția într-un caz care viza achiziționarea de acțiuni de către Banca Central Europeană.
Următoarea mare provocare la care se așteaptă oficialii de la Bruxelles vizează o decizie a Curții Constituționale din Polonia care ar putea fi dată pe 13 iulie și care s-ar putea pronunța asupra compatibilității între anumite elemente din tratatele UE și constituția națională.
Această speță, deschisă ca urmare a acțiunilor guvernului naționalist de la Varșovia, este privită de experți juridici drept cea mai mare provocare pentru ordinea juridică a UE.
Comisarul vorbește în special de țările est europene cum ar fi Polonia și Ungaria, dar precizează că amenințările vin și dinspre statele occidentale cum ar fi Germania și Franța.
Oficialul european spune că îngrijorările egate de deciziile Curților Constituționale (fie că ele vin dinspre statele est europene cum ar fi Polonia și Ungaria sau dinspre statele fondatoare ale UE, Germania și Franța) sunt tot mai mari.
“Care este riscul dacă nu luăm măsuri? Riscul este că vom distruge uniunea însăși”, a declarat Reynders.
Uniunea Europeană se bazează pe reguli și pe aplicarea riguroasă a acestora în toate statele membre, astfel încât, dacă acest lucru încetează, blocul comunitar este subminat. “Atunci când avem o problemă într-un stat membru, riscul este al unui efect de domino în toate celelate state membre, o tendință de a pune sub semnul întrebării supremația legii europene și jurisdicția exclusivă a Curții”, a mai spus oficialul.
Soarta Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) este lăsată la latitudinea Parlamentului. Judecătorii constituționali susțin că hotărârea Curții de Justiție a UE, luată după ce magistrați români au dat în judecată România pe tema înființării SIIJ, „nu poate fi considerată un element ce poate determina un reviriment jurisprudenţial”. CCR a decis că înființarea SIIJ este constituțională, respingând sesizările făcute în acest caz.
