„Acestea sunt stări de boală. Este prea devreme pentru a trage concluzii mai serioase, probabil că bacteria este în simbioză cu unele specii, dar acest lucru înseamnă că este nevoie de un tratament termic mai serios la pești înanine de consum, pentru a preveni pătrunderea acestor microorganisme în corpul uman”, a avertizat conf. Raikov.
Potrivit oamenilor de știință, aspectul interesant al noului studiu este că s-au găsit diferite bacterii la midii și pești, dar sunt de același gen. Acest lucru indică faptul că există o preferință a diferitelor specii față de microorganisme specifice.
Bacteria Pseudomonas este de mai multe tipuri – cel puțin 7-8. Scopul noului studiu a fost în mai multe direcții și este în cadrul programului de colectare a datelor și în legătură cu un proiect câștigat în cadrul Fondului de Cercetare Științifică. Anul acesta își propune să identifice mai multe tipuri de factori de stres pentru organisme. Au fost studiate 7 specii industriale.
În primul rând, așa-numitul stres oxidativ. Este vorba despre reducerea oxigenului în mediu, pentru a afla cum afectează acest lucru procesele fiziologice din specii. „Avem doar date preliminare, încă nu le-am analizat, dar e nevoie de timp. Stresul oxidativ afectează cu siguranță dezvoltarea organismelor. Există diferite niveluri de enzime în diferite părți ale straturilor de suprafață din mare. Dar toate aceste tipuri de stres acționează asupra proceselor împreună, nu separat”, a explicat conf. univ. Raikov.
În același timp, oamenii de știință nu au constatat o scădere a populației de pești. Se pare că cei care fac studiile au o captură durabilă. Totuși, acest lucru s-a datorat parțial faptului că în Bulgaria nu există cote de captură, cu excepția șprotului și calcanului. Cu toate acestea, s-a făcut un studiu legat de dimensiunea ochiurilor uneltelor de pescuit la pescuitul de barbun, iar în prezent se discută creșterea acestora, pentru a nu reduce resursa. „Doar în Bulgaria este de 8 cm, iar în Turcia este de 13 cm.
Dimensiunea optimă a populațiilor noastre este de aproximativ 12 cm, deci dimensiunea ochiurilor de plasă admisibilă a dispozitivelor ar trebui mărită cu 4 cm. Cu toate acestea, acest lucru este legat de efecte socio-economice, în detrimentul pescarilor, dar să sperăm că va duce la conservarea resurselor piscicole.
Scopul este să se pescuiască barbuni, care au născut cel puțin o dată în viață și au atins maturitatea sexuală”, a mai spus omul de știință. Potrivit acestuia, acest lucru nu se poate întâmpla imediat, iar pescarii trebuie să fie susținuți de stat. „Aceasta nu este o obligație, afacerea cu pescuitul este destul de fragilă și statul ar trebui să ofere mecanisme compensatorii pentru a reglementa lucrurile și pentru a-i ajuta pe acești oameni. Dacă continuăm să folosim resursele de pește în același mod, acestea se vor epuiza.
Iar hrana din mare rămâne atât de curată, pe cât este și apa de curată”, a spus conf. univ. Raikov.
Potrivit acestuia, în acest moment există o exploatare rațională doar la șprot, toate celelalte specii se află într-o stare de supraexploatare. În același timp, este foarte dificil să impui cote, iar aceasta este una dintre modalitățile de control.
Unele dintre speciile pe cale de dispariție în Bulgaria sunt delfinii și rechinii, dar la delfini populația nu depinde de vânătoare, ci de hrană. „Nu aș spune că sunt uciși în Marea Neagră. Ei migrează departe, stagnează acolo unde sunt pești. Cu toate acestea, problema cu rechinii este destul de gravă, deoarece nu numai în Marea Neagră, ci peste tot au un comportament special. Sunt singuratici, vânează necoordonat. Se adună numai în timpul reproducerii. Atunci sunt vulnerabili, deoarece pescarii îi pot prinde pe toți dintr-o dată”, a explicat conf. univ. Raikov.
Oamenii de știință nu au întâlnit specii non indigene. Potrivit acestora, există unele, dar sunt aproape de zona de coastă, unde nu pot lucra cu năvoade.
17 specii marine au fost descoperite vara trecută
Datele din noul studiu nu au fost încă analizate. Anul trecut, oamenii de știință au studiat întreaga coastă bulgară – de la Durankulak la Țarevo, la diferite adâncimi – de la 15 la 100 de metri, unde sunt concentrate resursele.
Atunci au fost stabilite 17 specii de pești în Marea Neagră, la o adâncimi cuprinsă între 15-30 de metri. Dar să spunem că mulți dintre acești pești nu sunt supuși pescuitului activ. Ei fac doar parte din biodiversitate.
