Vârsta de pensionare a medicilor, „indiferent de sex”, ar urma să crească de la 65 la 67 de ani, prevede un proiect de Ordonanță de Urgență pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, publicat de Ministerul Sănătății în transparență decizională. Intenția Guvernului de a crește vârsta de pensionare pentru toți medicii a stârnit nemulțumirea sindicatelor din sănătate, care se întreabă dacă medicii din specialități foarte grele – precum Terapie Intensivă, Urgență sau Chirurgie – vor fi capabili să muncească până la 67 de ani. Intenția de a crește vârsta de pensionare ar putea fi și o consecință a deficitului de medici din țara noastră, cauzat în mare parte de exodul acestora în străinătate.
Ce se modifică în lege: Vârsta de pensionare a medicilor crește cu 2 ani
Potrivit proiectului de Ordonanță de Urgență postat pe site-ul Ministerului Sănătății, art. 391 alineatul (1) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății se modifică și va avea următorul cuprins:
În forma actuală a Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, art. 391 alineatul (1) prevede că:
„(1) Medicii se pensionează la vârsta de 65 de ani, indiferent de sex.”
Proiectul de Ordonanță de Urgență de modificare a Legii 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății se va afla în dezbatere publică până pe data de 9 septembrie.
Sindicatele din sănătate, nemulțumite de creșterea vârstei de pensionare
„Este prima dovadă a faptului că, treptat, se pregătește creșterea vârstei de pensionare pentru toate categoriile de salariați”, afirmă reprezentanții Sanitas, cea mai mare federație sindicală din sistemul sanitar.
Reprezentanții Sanitas spun că, în ceea ce îi privește pe medici, „există câteva aspecte care trebuie avute în vedere înainte de a se lua o decizie radicală”. Cele 3 mari întrebări pe care le pun sindicaliștii:
- Vor fi medicii care își desfășoară activitatea în specialități foarte grele (ATI, medicină de urgență, chirurgie, psihiatrie, etc.), cu încărcătură fizică și psihică foarte mare, capabili să muncească până la 67 de ani?
- Vor putea aceștia să facă suficiente gărzi pentru a asigura continuitatea activității medicale până la 67 de ani?
- Se are în vedere reglementarea unei vârste până la care gărzile să fie obligatorii după care acestea să fie o opțiune personală a medicilor?
„Așteptările reale ale medicilor sunt ca vârsta lor de pensionare să scadă prin recunoașterea CIM-urilor cu timp parțial de lucru, ca vechime în muncă. În opinia noastră, desfășurarea activității peste limita standard de vârstă trebuie să rămână o opțiune personală!”, adaugă reprezentanții Sanitas, cea mai mare federație sindicală din sistemul sanitar.
Un medic român a plecat din țară la fiecare 4 ore în anul pandemiei. Exodul continuă și după creșterile salariale consistente din 2018
Intenția Guvernului de a crește vârsta de pensionare a medicilor ar putea fi și o consecință a deficitului de medici din țara noastră, cauzat în mare parte de exodul acestora în străinătate.
Practic, în 2019 și în 2020, exodul medicilor români a continuat, în ciuda creșterilor salariale substanțiale din anul 2018.
Certificatele de conformitate în baza cărora medicii români au dreptul să profeseze în afara țării sunt eliberate, la cerere, de Direcțiile de Sănătate Publică, instituții aflate în subordinea Ministerului Sănătății.
Este adevărat că eliberarea unui certificat de conformitate nu înseamnă automat și plecarea din țară, ci doar intenția. Pe de altă parte, de ce ar parcurge un medic procedura birocratică de a solicita aceste documente, dacă nu este decis să plece?
În cazul în care solicitanții utilizează documentele eliberate în vederea exercitării profesiei în alt stat membru al Uniunii Europene, aceștia solicită de regulă suspendarea calității de membru din Colegiul Medicilor din România/Colegiul Medicilor Stomatologi din România/Colegiul Farmaciștilor din România, au precizat reprezentanții Ministerului Sănătății, pentru HotNews.ro. Practic, numărul exact al medicilor care au utilizat aceste documente și au părăsit țara poate fi aflat doar de la organizațiile profesionale, precum Colegiul Medicilor. Ulterior eliberării acestor documente, beneficiarii nu informează Ministerul Sănătății referitor la utilizarea acestora în alte state membre ale Uniunii Europene, ci organizația profesională, arată instituția condusă de Ioana Mihăilă.
România are aproximativ 63.000 de medici în total, arată cele mai recente date ale Institutului Național de Statistică, publicate în anul 2020.
Creșterile salariale semnificative pe care anul 2018 le-a adus în sistemul sanitar par să nu îi fi convins pe o parte dintre medici să rămână să profeseze în țară. Chiar dacă salariile unora dintre ei au crescut substanțial sau chiar s-au dublat începând din martie 2018, numărul celor care au făcut cerere pentru a obține certificate de conformitate (documente care le permit să profeseze în afara țării) a scăzut nesemnificativ în 2018, după creșterea substanțială a salariilor din sistem, comparativ cu anul 2017, arătau datele transmise HotNews.ro de Ministerul Sănătății în urmă cu 2 ani, la câteva luni după creșterea consistentă a salariilor din sistemul sanitar.
Datele de atunci arătau că România a pierdut, în medie, 6 medici în fiecare zi din 2018.
În total, 2.312 medici au cerut eliberarea certificatelor de conformitate în anul 2018, în timp ce în 2017, numărul total a fost de 2.794 de medici, arătau datele transmise de Ministerul Sănătății la solicitarea HotNews.ro în urmă cu 2 ani.
2.312 medici înseamnă o medie de 6 medici pe zi care au cerut documentele pentru a părăsi țara și a putea profesa în străinătate în anul 2018.
Cu un an mai devreme, în 2017, înainte de creșterea salariilor din sistemul sanitar, totalul de 2.794 însemna o medie de 7,6 medici plecați zilnic din țară.
Salariile angajaților din sistemul sanitar, în special medici și asistente, au crescut substanțial începând din martie 2018.
