Fiica Najiei, Minizha, în vârstă de 25 de ani, știa că vor veni – mama sa i-a spus că taibanii au mai fost și în cele trei zile precedente, cerându-i ca ea să gătească pentru 15 luptători.
”Mama mea le-a spus: Sunt săracă, cum pot găti pentru voi? Talibanii au început să o bată. Mama s-a prăbușit și au lovit-o cu puștile lor”, a povestit Minizha.
Fata a strigat ca talibanii să se oprească. Aceștia s-au oprit pentru un moment apoi au aruncat o grenadă în camera alăturată și au fugit în timp ce flăcările se extindeau.
Mama sa a murit din cauza bătăilor.
Atacul mortal din 12 iulie asupra locuinței Najiei din provincia Faryab a fost un preambul pentru amenințările cu care se confruntă acum femeile din Afganistan după preluarea de către talibani a capitalei Kabul. CNN folosește nume false pentru Najia și Manizha pentru a le proteja identitatea.
În 10 zile, militanții talibani au capturat zeci de capitale de provincie lăsate vulnerabile prin retragerea trupelor americane și a celor aliați.
Viteza înaintării militanților i-a luat pe localnici pe neașteptate.
Unele femei au spus că nu au timp să cumpere burqa pentru a se conforma regulilor talibanilor conform cărora femeile ar trebui să fie acoperite și însoțite de o rudă de sex masculin la ieșirea din casă.
Pentru femeile din Afganistan, pânza reprezintă pierderea bruscă și devastatoare a drepturilor dobândite de-a lungul a 20 de ani – dreptul de a lucra, de a studia, de a se deplasa și chiar de a trăi în pace. Acestea se tem că nu vor fi niciodată recâștigate.
După ce SUA a invadat Afganistanul în 2001, restricțiile asupra femeilor s-au relaxat și, chiar și pe măsură ce războiul continua, un angajament local de îmbunătățire a drepturilor femeilor, susținut de grupuri internaționale ș, a dus la crearea unor noi măsuri de protecție juridică.
În 2009, legea Eliminarea violenței împotriva femeilor a incriminat violul, căsătoria forțată și a făcut ilegală oprirea femeilor sau fetelor de a lucra sau a studia.
De data aceasta, talibanii promit să formeze un „guvern islamic afgan incluziv”, deși nu este clar ce formă va lua și dacă noua conducere va include femei.
Farzana Kochai, care a fost membru al parlamentului afgan, spune că nu știe ce va urma.
De asemenea, este îngrijorată cu privire la viitoarele sale libertăți de femeie. „Este ceva care mă preocupă mai mult”, a spus ea.
„Fiecare femeie se gândește la asta. Încercăm doar să avem un indiciu … ar fi permis femeilor să lucreze și să ocupe un loc de muncă sau nu?”
Purtătorul de cuvânt al talibanilor Suhail Shaheen a declarat luni că sub talibani fetele vor avea voie să studieze. „Școlile vor fi deschise, iar fetele și femeile, vor merge la școli, ca profesori, ca elevi”, a spus el.
Dar poveștile localnicilor de pe teren creionează un tablou diferit – și există o profundă neîncredere față de militanții care au provocat o asemenea nenorocire sub ultima lor guvernare.
Talibanii spun că vor putea lucra ”cot la cot” cu bărbații
Surorile noastre au aceleași drepturi, vor putea beneficia de aceleași drepturi. Vor putea avea activități în diferite sectoare pe baza regulilor noastre, în sectoare educaționale, de sănătate și altele.
Vor munci cu noi, cot la cot, iar comunitatea internațională – dacă are îngrijorări – am dori să o asigurăm că nu va exista nicio discriminare împotriva femeilor, dar desigur în conformitate cu legea șaria.
Vălul – obligatoriu, dar nu şi burqa
Purtătorul de cuvânt al talibanilor care au preluat puterea în Afganistan Suhail Shaheen a spus că portul burqăi, un văl care acoperă corpul integral, nu va fi obligatoriu pentru femei, deoarece „există diferite tipuri de văl”, relatează AFP.
Când talibanii au condus această ţară, între anii 1996-2001, şcolile de fete erau închise, femeile nu puteau să călătorească şi nici să lucreze, fiind obligate să poarte în public burqa, un văl care acoperă întreg corpul şi chipul, cu o plasă din pânză la nivelul ochilor.
„Burqa nu este singurul hijab (văl) care poate fi purtat, există diferite tipuri de hijab care nu se limitează la burqa”, a declarat Suhail Shaheen, purtător de cuvânt al biroului politic al grupării talibane la Doha, pentru canalul britanic Sky News.
Shaheen nu a precizat care sunt celelalte tipuri de hijab ce vor fi considerate acceptabile de talibani.
Odată cu revenirea la putere a talibanilor, care au aplicat o versiune ultrariguroasă a legii islamice, numeroase ţări şi organizaţii de apărare a drepturilor omului s-au declarat preocupate de soarta fetelor şi femeilor din Afganistan.
„Ele pot primi o educaţie, de la şcoala primară până la universitate. Noi am anunţat această politică în cadrul unor conferinţe internaţionale, la cea de la Moscova şi aici la conferinţa de la Doha cu privire la Afganistan”, a explicat Shaheen.
Mii de şcoli în zonele controlate de talibani sunt în continuare deschise, a precizat el.
Săptămâna trecută, secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a calificat „în special oribil şi sfâşietor să vadă că drepturile căpătate cu greutate de fetele şi femeile afgane sunt pe cale să le fie luate” în zonele aflate sub controlul talibanilor.
Sub regimul precedent al acestei grupări radicale, femeile nu-şi puteau părăsi domiciliul decât însoţite de un „mahram”, un însoţitor masculin din familia lor.
Flagelările şi execuţiile, inclusiv lapidările pentru adulter, erau practicate în pieţele oraşelor şi pe stadioane.
