Preluarea rapidă a controlului de către talibani în Afganistan a lăsat Iranul şi Turcia, doi actori cu greutate în regiune, în faţa unei situaţii riscante, comentează AFP.
Iranul şi Turcia văd în cucerirea talibană o ocazie de a-şi întări influenţa, dar niciuna nu doreşte un nou aflux de refugiaţi, într-o perioadă în care luptă contra pandemiei şi se confruntă cu dificultăţi economice.
Vor adopta talibanii o poziţie mai moderată sau vor continua extremismul?
Potrivit analiştilor, totul va depinde de principala necunoscută: vor adopta talibanii o poziţie mai moderată, favorabilă unei cooperări internaţionale, sau vor continua extremismul dezlănţuit al regimului lor înlăturat după atentatele de la 11 septembrie 2001?
- „Situaţia prezintă un risc enorm pentru Turcia (…) Iranul va avea de asemenea de pierdut dacă talibanii revin la vechile lor obiceiuri şi le oferă un refugiu sigur extremiştilor islamişti”, a declarat pentru AFP Asli Aydintasbas, cercetătoare la Consiliul European pentru Relaţii Externe (ECFR).
Atât Iranul, cât şi Turcia ar putea cunoaşte un aflux important de refugiaţi, dintre care mulţi să treacă din Iran în Turcia în speranţa de a ajunge apoi în Europa. Ambele ţări găzduiesc deja populaţii importante de refugiaţi – 3,6 milioane de sirieni în Turcia, 3,5 milioane de afgani în Iran -, iar toleranţa populaţiilor faţă de această situaţie este pe cale să se epuizeze.
Pandemia de COVID-19 a lovit în plin Iranul, adâncindu-l şi mai mult în criza economică provocată de sancţiuni, în vreme ce în Turcia creşterea economică, pe care s-a bazat popularitatea preşedintelui Recep Tayyip Erdogan, s-a estompat şi mai mult.
„Preluarea puterii de către talibani l-a privat pe Erdogan de o carte strategică preţioasă”
Săptămâna trecută, Erdogan s-a declarat pregătit să se întâlnească cu liderii talibani pentru a încerca instaurarea păcii, în vreme ce noul preşedinte iranian, Ebrahim Raisi, adept al unei linii dure, consideră că „înfrângerea” militară americană în Afganistan este o şansă pentru instalarea păcii în ţară.
Marţi, ministrul de externe Mevlut Cavusoglu a vorbit despre „mesaje pozitive” din partea talibanilor în ceea ce priveşte protecţia civililor afgani şi a străinilor, el exprimându-şi speranţa că aceasta se va reflecta „în acţiunile lor” în viitor.
Însă analiştii consideră că preluarea puterii de către talibani l-a privat pe Erdogan de o carte strategică preţioasă pe care spera să o joace în speranţa ameliorării relaţiilor cu preşedintele american Joe Biden: securizarea militară a aeroportului din Kabul.
„Întreaga misiune turcă este în pericol, ca şi ideea de a utiliza aeroportul din Kabul ca pârghie pentru relansarea relaţiilor Turciei cu Washingtonul”, comentează Asli Aydintasbas, notând că este „dificil de imaginat” că talibanii vor lăsa Turcia să controleze aeroportul. „Acum câteva zile, aceasta părea o oportunitate de aur pentru Turcia. Acum, este o enormă bombă cu explozie întârziată”, adaugă ea.
În opinia sa, chestiunea cea mai urgentă pentru Erdogan este eventualul aflux de refugiaţi din Afganistan, având în vedere că, deja, prezenţa îndelungată a refugiaţilor sirieni provoacă nemulţumiri.
Nici pentru Iran haosul din Afganistan nu este neapărat în întregime binevenit, chiar dacă Teheranul şi-a atins obiectivul de a vedea forţele americane părăsind regiunea, consideră Ruzbeh Parsi, responsabil al programului Orientul Mijlociu şi Africa de Nord din cadrul Institutului Suedez pentru Afaceri Internaţionale.
„Sprijinul Statelor Unite pentru guvernele afgan şi irakian a fost util Iranului în măsura în care a permis asigurarea unei anumite stabilităţi şi în care Statele Unite au făcut cea mai mare parte a muncii”, explică analistul.
Însă Iranul, ţară cu o populaţie în mare majoritate şiită şi cu o frontieră de peste 900 km cu Afganistanul, pare dornic să ajungă la un modus vivendi cu talibanii sunniţi, adaugă el.
„Iranul, pragmatic ca întotdeauna, a acceptat de ceva timp că talibanii nu vor dispărea şi că niciun străin nu va reuşi să-i învingă militar”, mai explică Parsi.
„Iranul este o ţară greu lovită de COVID-19, de corupţie şi cu o economie instabilă. Capacitatea şi voinţa sa de a primi mai mulţi refugiaţi afgani nu sunt probabil mari”, spune analistul citat de AFP.
În opinia lui Marc Pierini, cercetător invitat la Carnegie Europe şi fost ambasador al UE în Turcia, Europa priveşte cu anxietate fluxurile potenţiale de migranţi, după ce peste un milion de migranţi au ajuns pe teritoriul său, în principal prin Turcia, în 2015, la apogeul conflictului din Siria.
„Gestionarea acestei urgenţe va necesita un grad de cooperare umanitară şi de încredere între UE şi Iran/Turcia, ce va fi dificil de atins”, a subliniat Pierini pentru AFP. (Sursa: Agerpres)
