„Domnule Președinte Klaus Iohannis,
Romanian Business Leaders vă adresează această scrisoare în numele a peste 200 de antreprenori români, prezenți astăzi la cea de-a 9-a ediție a Summitului Romanian Business Leaders. (…)
Domnule Președinte, motivul pentru care vă adresăm această scrisoare este acela că instituția Președinției are datoria de a readuce stabilitatea și încrederea în clasa politică, exercitând rolul constituțional de mediator între puterile politice, punând în frunte interesele României. Asta este ceea ce așteaptă cetățenii acestei țări de la dumneavoastră, asta ne dorim și noi, antreprenorii români.”[1]
BREF: FITCH’S WARNING[2]
„The collapse of Romania’s coalition government could disrupt fiscal consolidation efforts, which are key to resolving the Negative Outlook on Romania’s ‘BBB-’ rating. (…)
USR-Plus has tabled a no-confidence motion to pressure the PNL to replace Florian Catu as Prime Minister – something the PNL has refused. USR-Plus has received support from the right-wing AUR to proceed with the no-confidence vote, with the opposition centre-left PSD initially signalling its tacit support. These parties would have enough votes to pass the motion, which would force the president to designate a new Prime Minister to form a government. (…)
The coalition’s ambitious reform agenda, anchored in the national recovery and resilience plan (NRRP), already faced mounting obstacles due to difficulty implementing measures during the pandemic. It is uncertain how far a minority PNL-led government or a new PSD-led government would be able or willing to push through politically sensitive reforms to healthcare, wages, pensions and the judiciary. This could further delay European Commission approval of the NRRP, which the government initially expected by end-September. (…)
However, without deeper reform, long-standing fiscal challenges – including a very rigid expenditure profile – and broader fiscal and external risks will persist. The current account deficit was 6.3% of GDP on a 12-month rolling basis in June. Failure to moderate the fiscal deficit or attract non-debt-creating inflows (mainly EU Funds) could undermine macroeconomic stability. (…)
Lack of progress in implementing reforms, leading to a faster-than-projected increase in public debt, could lead to negative rating action. Fitch’s next scheduled review of Romania’s rating is due on 22 October.”
MARILE, FRAGILELE ȘI IMPROBABILELE PROMISIUNI: PNRR ȘI PROGRAMUL „ANGHEL SALIGNY”…
Filozofia pe care ne-o propune PNL, încă lider al arcului guvernamental, pentru dezvoltarea țării și înlăturarea dezechilibrelor din economie este declarativ următoarea: investiții, investiții și iarăși investiții.
Pur teoretic, țara are nevoie de investiții, acest lucru este cert. Restanțele la investițiile în infrastructura de comunicații (șosele, căi ferate, porturi, aeroporturi, puncte de frontieră), producția și infrastructura de transport și distribuție a energiei, construcția de școli și spitale, infrastructura digitală și așa mai departe sunt majore și afectează potențialul nostru de a recupera diferențele de dezvoltare față de vestul și nordul continentului.
A fost mai întâi programul de relansare economică post-pandemică, de 100 de miliarde de euro (Planul Național de Investiții și Relansare Economică – PNIRE), anunțat în iulie 2020 de președintele Iohannis și, pe atunci, premierul Orban, la Clubul Diplomaților[3].
Pentru cine nu-și mai aduce aminte de respectivul program, reamintesc că obiectivul său era: „…realizarea convergenței cu economiile europene, astfel încât Produsul Intern Brut pe cap de locuitor la paritatea de cumpărare standard să ajungă la 87% (69% în 2019 – n.red.) din media UE-27, la orizontul anului 2025”[4] și își propunerea un „nou model de creștere economică”, bazat pe:
(i) stimularea și dezvoltarea capitalului autohton și a competitivității companiilor românești;
(ii) investiții în domenii strategice ale infrastructurii publice;
(iii) transformarea digitală a economiei și a administrației publice;
(iv) pregătirea economiei pentru noua revoluție tehnologică;
(v) tranziția către o economie durabilă.
În mare parte colecția de bune intenții consemnată în cele 160 de pagini ale documentului[5] a avut mai degrabă un rol electoral, pentru ca apoi să încurce ministerele când a venit vorba de construit Planul Național de Redresare și Reziliență – PNRR, pentru că funcționarii au încercat să pășească pe căile bătătorite ale PNIRE atunci când li s-a cerut să pună umărul la noul program.
Putem presupune că PNIRE, cu ale sale repere din capitolul „Planul Național de Investiții”, a rămas reperul politicilor de investiții promovate de PNL, motiv pentru care ce nu s-a putut negocia cu Comisia Europeană pentru a fi finanțat prin PNRR să fie finanțat prin Programul Național de Investiții „Anghel Saligny”, mai bine cunoscut public ca „PNDL 3”.
Despre PNRR-ul României s-a discutat destul de mult și de intens în ultimele luni; în general mass media a punctat bâlbele guvernamentale în dialogul cu Bruxellesul, remarcându-se că la nivelul ministerelor și al partidelor politice a dominat o atmosferă de confuzie pentru că s-a plecat cu ideea că România trebuie să impună Comisiei cererile sale „îndreptățite” de finanțare a tuturor proiectelor de dezvoltare întârziate, de la autostrăzi și canale de irigații la școli și spitale.
A fost nevoie de o discuție lămuritoare între premierul Florin Cîțu și Ursula von der Leyen, pentru ca în sfârșit ministrul fondurilor europene să primească autoritatea de a negocia numai acele proiecte care se înscriu în prioritățile fixate de Comisia Europeană și să limiteze bugetarea la un maxim de 29,5 miliarde de euro. Doar așa a fost posibil ca PNRR-ul României să poată fi depus, după câteva amânări, la finele lunii mai ac.[6].
PNRR[7], ca bugetare, se bazează pe fonduri (granturi și împrumuturi cu dobândă foarte mică, negociate de Comisie sub garanția Eurozonei) europene până la limita unui total de 29,217 miliarde de euro și un aport național de finanțare de 171 milioane de euro. Aceste sume se adaugă finanțării pe care o poate atrage România din fonduri europene conform cadrului bugetar unional multianual corespunzător, care se ridică la circa 50 de miliarde de euro.
Soldul finanțărilor europene 2007 – 2020. Sursa: MIPE (mfe.gov.ro)
Este remarcabil că România, dacă va reuși să obțină aprobarea pentru finanțarea PNRR-ului său, va avea disponibilă suplimentar o sumă pentru investiții în proiecte de remodelare a economiei și societății pentru o construcție rezilientă în viitor care se va ridica la 47% din totalul fondurilor europene pe care le-am avut la dispoziție între anii 2007 – 2020. Ceea ce este imens și implică un salt nemaipomenit de performanță pentru administrația românească, altminteri banii europeni ce ne pot fi alocați până în 2028 sunt doar un miraj.
Pe scurt, PNRR-ul României este construit pe șase piloni:
• Pilonul 1 – „Tranziția verde”: (i) sistemul de management al apei; (ii) împădurim România și protejăm biodiversitatea; (iii) managementul deșeurilor; (iv) transport sustenabil; (v) Fondul pentru Valul Renovării; (vi) Energie.
Finanțarea prevăzută pentru pilonul 1, pilonul principal, este de circa 14 miliarde de euro.
• Pilonul 2 – „Transformare digitală”: cloud guvernamental și sisteme publice digitale.
Finanțarea prevăzută pentru pilonul 2 este de circa 1,9 miliarde de euro.
• Pilonul 3 – „Creștere inteligentă, sustenabilă și favorabilă incluziunii”: (i) reforme fiscale și reforma fondului de pensii; (ii) suport pentru sectorul privat, cercetare, dezvoltare și inovare.
Finanțarea prevăzută pentru pilonul 3 este de circa 2,85 miliarde de euro.
• Pilonul 4 – „Coeziune socială și teritorială”: (i) fondul local pentru tranziția verde și digitală; (ii) turism și cultură.
Finanțarea prevăzută pentru pilonul 4 este de circa 2,3 miliarde de euro.
• Pilonul 5 – „Sănătate, precum și reziliență economică, socială și instituțională”: (i) sănătate; (ii) reforme sociale; (iii) reforma sectorului public, creșterea eficienței justiției și întărirea capacității partenerilor sociali.
Finanțarea prevăzută pentru pilonul 5 este de circa 2,83 miliarde de euro.
• Pilonul 6 – „Politici pentru noua generație”: România educată.
Finanțarea prevăzută pentru pilonul 6 este de 3,6 miliarde de euro.
Comisia Europeană a aprobat înainte de vacanța de vară 16 PNRR-uri, urmând ca, din data de 10 septembrie ac., după ce-și va relua activitatea, să aprobe (până la finele lunii curente, cel mai târziu) încă alte 6 PNRR-uri. Puțin probabil ca, având în vedere că:
– încă mai curg solicitări de întregiri de informații de la COM către MIPE;
– la București a debutat o criză guvernamentală ce nu își va găsi o soluție (oricare va fi ea) decât undeva la începutul lunii octombrie;
PNRR-ul României să mai fie aprobat în cursul lunii septembrie, așa cum anunța guvernul. Ne putem aștepta, așadar, ca aplicația noastră să rămână, la fel cu cele ale Ungariei și Poloniei, plasate în sertarul cu „state membre problemă”.
Tot state problemă sunt și Bulgaria și Olanda, care nu depuseseră un PNRR la Comisie înainte de vacanța de vară.
Ordonanța de urgență pentru aprobarea Programului național de investiții cunoscut și ca „PNDL 3” a fost aprobată de guvernul părăsit de partidul refractar din coaliție și apoi a fost publicată în Monitorul Oficial în data de 6 septembrie ac.[8], urmând să-și continue aventura în Parlament, unde va suferi probabil modificări importante din partea opoziției.
Conform ordonanței și notei de fundamentare, aflăm despre programul național de dezvoltare locală „Anghel Saligny” că are o limită maximă de finanțare de 50 de miliarde de lei pentru perioada 2021 – 2028, în care pot fi încheiate contracte multianuale de finanțare.
Finanțarea se asigură din: (i) sume din transferuri, alocate bugetelor locale de la bugetul de stat, după aprobarea de către Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA) și cuprinse la o poziție distinctă de cheltuieli; (ii) sume din bugetele locale alocate cu această destinație și (iii) alte surse.
Obiectivele de investiții ce pot fi finanțate prin acest program sunt: „construcții noi sau de lucrări de construire, reconstruire, consolidare, reparație, modernizare, modificare, extindere, reabilitare, după caz, schimbare de destinație, protejare, restaurare, conservare la construcții existente și care se încadrează în cel puțin una dintre următoarele categorii de investiții:
a) alimentări cu apă și stații de tratare a apei;
b) sisteme de canalizare și stații de epurare a apelor uzate, inclusiv canalizare pluvială și sisteme de captare a apelor pluviale;
c) drumurile publice clasificate și încadrate în conformitate cu prevederile legale în vigoare ca drumuri județene, drumuri de interes local, respectiv drumuri comunale și/sau drumuri publice din interiorul localităților, precum și variante ocolitoare ale localităților;
d) poduri, podețe, pasaje sau punți pietonale, inclusiv pentru biciclete și trotinete electrice;
e) sisteme de distribuție a gazelor naturale, inclusiv a branșamentelor, precum și a racordului la sistemul de transport al gazelor naturale.”
Standarde de cost, MDLPA. Sursa: HotNews[9]
După publicarea ordonanței, MDLPA a postat în consultare publică un ordin de ministru prin care, potrivit referatului de aprobare, sunt inițiate măsuri ce au ca scop să permită: „…coordonatorului Programului Național de Investiții „Anghel Saligny” – Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, și, în același timp, beneficiarilor acestuia, promovarea și includerea la finanțare a unor obiective de investiții în condiții de eficiență, eficacitate și economicitate. Standardele de cost asigură distribuția uniformă, echitabilă și predictibilă a fondurilor publice alocate pentru realizarea obiectivelor de investiții prin program. Standardele de cost sunt astfel stabilite încât să asigure realizarea și finalizarea obiectivelor de investiții în actualele condiții socio-economice, cu respectarea cerințelor de calitate a construcțiilor pe întreaga durata de existență a acestora.”
Să ne amintim că una din cerințele USR-PLUS era și aceea ca programul să nu fie promovat fără introducerea de standarde de cost. În plus, ministrul Attila Cseke a mai dat asigurări suplimentare privind calitatea monitorizării modului în care se va cheltui banul public prin „PNDL 3”, și anume:
(i) solicitările pentru proiectele finanțate prin Programul „Anghel Saligny” vor fi depuse în format electronic, toate informațiile publice urmând să se regăsească pe o platformă digitală, pentru a asigura transparența modului în care se derulează programul;
(ii) „Beneficiarul obiectivului de investiții, unitatea administrativ teritorială, răspunde pentru aceasta (modul în care este derulată lucrarea, n.m.), pentru că banii trebuie returnați la buget dacă proiectul nu este finalizat. (…) Cred că este o sancțiune destul de aspră. Și astăzi, pe alte programe naționale de investiții, în urma sesizărilor primite, Corpul de Control al ministrului verifică cele întâmplate la fața locului. Se întâmplă în mod uzual. Se va întâmpla în mod curent și pe Programul Național de Investiții „Anghel Saligny”. De asemenea, toate facturile, în momentul în care ele intră în Ministerul Dezvoltării, vor fi trimise spre verificare și Inspectoratului de Stat în Construcții”.
…VERSUS PROBABILELE RATĂRI, CARE POT GENERA CRIZE SERIOASE
Prima constatare este aceea că (deși previzibilă) ruperea coaliției de guvernare din culpa comună a PNL – aripa Cîțu și a USR-PLUS a generat temeri serioase mediului de afaceri, care înțelege pe deplin faptul că provocările și oportunitățile care stau în fața țării au nevoie dacă nu de un guvern eficient, măcar de un guvern stabil, dar în niciun caz de o criză guvernamentală provocată de orgolii și interese mărunte.
În săptămâna care trece am avut parte, așadar, de mesaje explicite din partea mediului de afaceri care au sancționat reaua credință a politicienilor, inclusiv detașarea culpabilă a președintelui Iohannis, prin care s-a concurat la declanșarea și perpetuarea crizei politice guvernamentale de la București.
Primul mesaj dat publicității a fost scrisoarea antreprenorilor reuniți la „Romanian Business Leaders Summit”[10], care a atras atenția că: „…a trecut deja aproape un an din cei 4 până la noul ciclu electoral, și nu doar că nu au fost făcute progrese prea mari, dar și ce a fost început urmează a fi blocat de lupte politice sterile și pierzătoare pentru români și România”, în timp ce mediul de afaceri se aștepta să: „…să ne concentrăm eforturile pe construcția economică și pe reformele administrative” pentru:
„• Implementarea cu profesionalism a Planului Național de Redresare și Reziliență pentru o Românie prosperă;
• Simplificare administrativă pentru o Românie competitivă;
• Digitalizarea administrației pentru o Românie modernă;
• Modernizarea sistemului de învățământ pentru o Românie cu adevărat educată;
• Gestionarea eficientă a pandemiei pentru o Românie însănătoșită”.
Și Asociația Oamenilor de Afaceri din România a transmis public un comunicat prin care „…recomandă respectarea calendarului și a procedurilor, in vederea operaționalizării PNRR, pentru ca MIPE să poată pregăti în mod adecvat structurile și echipele necesare implementării proiectelor majore de țară”[11], avertizând în legătură cu o recentă decizie a premierului, luată în calitate de interimar la ministerul fondurilor europene:Citeste tot articolul si comenteaza pe contributors.ro
