Există dovezi solide că dietele bazate pe plante sunt bune pentru organism. Pot reduce riscul de boli de inimă cu 40% și cel de accidente vasculare cu 29%. Sunt eficace și pentru cei care vor să slăbească.
În timp ce dietele bazate pe plante aduc beneficii evidente pentru sănătate și mediu, fructarianismul este una din dietele cele mai restrictive și nu există aproape nicio dovadă că ar fi benefică. Nu există o definiție a ceea ce înseamnă, dar „regula” cel mai des citată este că între 55% și 75% din dietă trebuie să fie fructe crude. Dincolo de aceasta, există variații: unii fructarieni consumă cereale, alții nuci și semințe.
Cofondatorul lui Apple, Steve Jobs, a experimentat o dietă fructariană suplimentând-o cu nuci, semințe și cereale. Unii adepți țin regula 80-10-10: 80% din calorii din fructe și legume, 10% din proteine și 10% din grăsimi. Regula se bazează pe concepția greșită că oamenii nu sunt omnivori, ci „frugivori” – animale care preferă să mănânce fructe crude.
Susținătorii spun că sistemul digestiv uman este destinat fiziologic pentru fructe și legume crude. Poate că a fost odată valabil, dar organismul uman a evoluat.
Unii fructarieni pretind că „a trece pe crud” are beneficii marcante, inclusiv vindecarea cancerului, eliminarea balonării și a mirosului corporal. Nu există dovezi solide care să susțină acestea.
Dar există probleme de sănătate evidente și semnificative când organismul este alimentat în principal cu fructe. Sunt excluse grupe de alimente esențiale de care corpul are nevoie pentru a fi sănătos.
În timp ce cele mai multe fructe sunt considerate a fi sănătoase și hrănitoare, o dietă axată pe ele va fi săracă în nutrienți ca proteinele, fierul, calciul, vitaminele B (inclusiv B12) și D, zincul și acizii grași omega-3. Deficiențele pot avea urmări serioase pentru oase, mușchi și piele. Pur și simplu, fructele nu conțin toți nutrienții necesari corpului.
Pe lângă aceasta trebuie avute în vedere nivelurile mari de fructoză. Este un simplu zahăr, ca glucoza, dar pe care organismul o procesează diferit. Fructoza este metabolizată numai în ficat. Consumul în exces poate cauza acumulări de grăsime în ficat, provocând rezistență la insulină și boli de ficat non-alcoolice.
Dincolo de efectele fiziologice potențiale ale fructarianismului, dieta restrictivă este adesea asociată cu o tulburare de alimentație cunoscută ca „orthorexia nervosa”, o obsesie nesănătoasă de a mânca doar hrană „pură”. Aceasta înseamnă că ceea ce poate începe ca o tendință sănătoasă de a mânca mai multe fructe și legume și mai puțină „junk food” poate duce la tulburări de alimentație, depresie și anxietate.
Cu puține dovezi ale beneficiilor unei diete atât de restrictive, este evident că oamenii care o urmează își pot pune sănătatea în pericol serios. Suplimentarea cu alimente care să aducă nutrienții absenți poate ajuta, dar poate fi respinsă de cei cu vederi ortodoxe despre fructarianism.
Înainte de a adopta o dietă, mai ales dacă schimbarea va fi radicală, este înțelept să fie consultat un medic. Introducerea mai multor fructe și legume într-o dietă echilibrată este o cale mai sigură și sănătoasă de a aborda consumul de fructe.
Citește și:
