Suferințele unui bugetar care a trecut de la PSD la PNL, ca să revină la PSD după ce a căzut guvernul Cîțu ● El Chapo și-a construit imperiul drogurilor cu arme românești ● Fenomenul video în România anilor ‘80: între secretul lui Polichinelle și Operațiunea „Mica publicitate” ● Panica de la benzinăriile din UK, explicată de români de acolo ● Prof. Răzvan Cherecheș, despre eșecul campaniei de vaccinare: Președintele și premierul au indus un sentiment de falsă siguranță ● Din noile culise ale premiului Nobel pentru literatură: favoriţii nu cîștigă ● Românii de peste 50 de ani au cea mai mare încredere în vaccin. Tinerii, cea mai puțin ● Marea Britanie: Măsuri de mântuială pentru stoparea crizei ● Furnizorii de energie acuză marii producători de stat Hidroelectrica, Nuclearelectrica și CE Oltenia că nu vor să vândă electricitate atunci când ei vor să cumpere ● Furtuna perfectă. Cine conduce România? ● Plafonarea de la energie: Cum, de ce și cu ce riscuri.
Revenind în PSD a făcut pace și cu primarul Cristi Misăilă, căruia i-a stat ca un ghimpe în coaste vreme de un mandat și un pic. Edilul îi spusese în 2016 că-l „va desființa definitiv și irevocabil”, juristul l-a înregistrat proferând amenințările și l-a făcut de rușine în presă. În prezent au redevenit colegi de partid și au „semnat” o pace definitivă și irevocabilă, scrie PressOne.
Deși cele două părți nu au făcut public vreun număr de arme sau vreun model, Europa Liberă a aflat că majoritatea produselor cumpărate de americani erau mitraliere de tip Kalașnikov, la care se adaugă și pistoale. Cât despre număr, ar fi vorba de circa 30.000 de mitraliere, scrie Europa Liberă.
Panica de la benzinăriile din UK, explicată de români de acolo. Situația recentă din Regatul Unit, cu cozile uriașe de la benzinării, cumpărăturile de panică din supermarketuri și, mai nou, soldați care transportă carburant, nu e rezultatul unei singure crize.
Brexitul nu e unicul vinovat pentru problemele de aprovizionare cauzate de lipsa acută de șoferi de camion cu care se confruntă Marea Britanie. Nici pandemia nu e singura cauză.
Criza stocurilor din UK e ce se întâmplă când se suprapun mai multe crize, interne și externe. Este, în același timp, o lecție despre cum arată acum economia globală și ce se întâmplă când ignori niște semnale foarte puternice – începând cu rolul străinilor pe piața muncii.
Din noile culise ale premiului Nobel pentru literatură: favorţii nu cîștigă. Premiul Nobel pentru literatură a fost acordat anul acesta unui scriitor de limbă engleză născut în Tanzania și exilat în Marea Britanie, Abdulrazak Gurnah. El nu figura pe lista favoriţilor, ceea nu miră pe nimeni întrucît Academia sudeză provoacă deseori surprize de acest gen.
Abdulrazak Gurnah s-a născut în 1948 la Zanzibar, limba sa maternelă este swahili dar și-a scris romanele, cam zece la număr, în engleză. El trăiește la Brighton și a predat literatura la Universitatea din Kent. El s-a exilat în Marea Britanie în urmă cu peste cincizeci de ani, într-un moment cînd comunitatea musulmană în sînul căreia s-a născut, minoritară în Tanzania, era persecutată.
Scriitorul de origine tanzaniană a fost recompensat pentru, citez din comunicatul Academiei suedeze, „naraţiunile sale pline de empatie și fără compromis despre efectele colonialismului și despre refugiaţii prinși între două culturi și două continente”, scrie Matei Vișniec pe Rfi.ro
Românii de peste 50 de ani au cea mai mare încredere în vaccin. Tinerii, cea mai puțină . Cele mai mici procente la vaccinarea împotriva coronavirusului se înregistrează la copiii de 12-15 ani și la vârstnicii de peste 80 de ani. Cele mai mari procente sunt la persoanele cu vârste între 50 și 69 de ani, de peste 40 la sută, arată datele Comitetului de vaccinare. Cele mai scăzute rate de vaccinare sunt la copiii între 12 și 15 ani, dar și la cei între 16 și 19 ani, precum și la vârstnicii de peste 80 de ani, arată datele Comitetului pentru Coordonarea Activităților privind Vaccinarea, din 5 octombrie, furnizate la solicitarea Newsweek România.
Pe grupe de vârstă, cel mai bine stau cei cu vârste între 50 și 69 de ani: 40,10 la sută din cei între 50 și 59 de ani și 40,59 la sută dintre cei de 60-69 de ani s-au vaccinat anti-COVID. La polul opus, copiii de 12-15 ani s-au vaccinat cel mai puțin: doar 6,16 la sută, procentul fiind de aproape aproape în cazul adolescenților de 16-19 ani, dar tot redus: 22,07 la sută.
Doar 19,99% dintre vârstnicii de peste 80 de ani s-au vaccinat, aici însă poate fi vorba și de activitatea echipelor mobile de vaccinare, potrivit Newsweek.
Marea Britanie: Măsuri de mântuială pentru stoparea crizei. Măsurile menite să atenueze cea mai gravă criză a carburanților din Marea Britanie din ultimele decenii nu sunt suficiente, se plânge industria. Situația rămâne extrem de dificilă, iar armata este chemată în ajutor.Imaginile mult așteptate cu militarii care conduc cisterne de combustibil apar după aproape două săptămâni de haos pentru consumatorii britanici. Achiziționarea de combustibil pe fondul panicii cauzate de lipsa de şoferi de camion a dus la scene haotice în marile orașe, unde s-au format cozi lungi în fața benzinăriilor. O furtună perfectă de penurie de forță de muncă ca urmare a Brexitului și consecințele continue ale pandemiei, au perturbat o serie întreagă de lanțuri de aprovizionare.Pe de altă parte, guvernul de la Londra a acceptat să elibereze vize temporare pentru mii de șoferi de camion străini, în încercarea de a reduce presiunile asupra lanțului de aprovizionare în următoarele luni.
”Orice lucru mic ajută”, a declarat pentru DW Rod McKenzie, directorul general al Asociației Road Haulage Association (RHA) din Marea Britanie, ”dar acestea sunt soluții de mântuială, când de fapt avem nevoie de o intervenție chirurgicală majoră, scrie DW.
Furnizorii de energie acuză marii producători de stat Hidroelectrica, Nuclearelectrica și CE Oltenia că nu vor să vândă electricitate atunci când ei vor să cumpere. Furnizorii de energie electrică spun că piața din care ei cumpără energia este foarte puțin lichidă și afirmă că producătorii mari, clasici, care sunt de stat, nu vor să le vândă energia când ei vor să cumpere. Este vorba despre Hidroelectrica, Nuclearelectrica și Complexul Energetic Oltenia. Situația care a apărut a fost explicată de Cristian Culea, membru în Consiliul Director al Asociației Furnizorilor de Energie (AFEER), la o întâlnire cu presa.
Solicitat să comenteze comportamentul actorilor la piață, în aceste momente de prețuri mari și volatilitate maximă, Culea a spus că furnizorii, care trebuie să cumpere energia electrică pentru consumul clienților finali, ajung să se bată pe puțina energie care este disponibilă.
“Dacă vă uitați pe piață la disponibilitatea ofertelor de vânzare, de fiecare dată când apare ceva e o luptă pentru a cumpăra, mai ales dacă vânzarea vine din partea producătorilor”, a spus Culea, citat de economica.net.
FURTUNA PERFECTĂ. Cine conduce România? Situaţia sanitară gravă din România, în care zilnic numărul de cazuri se apropie de 15.000 de infectări, pune o presiune uriaşă pe sistemul sanitar, pe medici, iar spitalele sunt pline ♦ Pieţele sunt şi ele pline, dar nimeni nu mai respectă vreo regulă ♦ În urmă cu un an, poliţiste frumoase ca Elena din Troia însoţite de frumoşi cavaleri poliţişti precum Paris dădeau amenzi cu nemiluita în Piaţa Obor din Bucureşti l Azi, acolo, nu mai este nimeni, scrie ZF.
Plafonarea de la energie: Cum, de ce și cu ce riscuri. Ideea plafonării prețurilor la electricitate și gaze poate tempera speculațiile, dar aplicarea ei este dificilă și poate duce la probleme și mai mari, dacă nu este echilibrată și dimensionată corect, potivit experților consultați de CursDeGuvernare.
Președintele Klaus Iohannis a declarat joi că plafonarea prețurilor la energie este o măsură care ar putea fi adoptată și care „poate să ne treacă prin iarnă”. Miercuri, și premierul demis Florin Cîțu anunțase că „PNL şi Guvernul susţin plafonarea preţurilor la energie în România. Va fi o decizie luată în prima şedinţă de guvern după ce se va rezolva criza politică”.
Cu o săptămână înainte, însă, Florin Cîțu excludea varianta plafonării, iar liderul PSD, Marcel Ciolacu, nu a scăpat ocazia să sancționeze situația. PSD strânge semnături pentru susținerea unui proiect de lege privind plafonarea prețurilor energiei și gazelor, scrie cursdeguvernare.ro
Sub perdeaua de fum a protecţiei mediului, îmbrăţişăm oligopolul bine structurat al producătorilor de baterii pentru maşini electrice: 7 fabricanţi dau 90% din producţia globală! Mare ştire de presă zilele trecute pentru iubitorii de motorizări eV: 21% din vânzările de automobile din piaţa europeană în luna august au fost full-electrice şi hibride. Mai multe decât cele cu motorizare pe motorină, ceea ce reprezintă o premieră. Per ansamblu, s-au vândut în 30 de țări europene 710.000 mașini noi, în scădere față de 1,06 milioane în august 2019 și respectiv 870.000 în august anul trecut. Dintre cele 710.000 de mașini, 56% au fost pe benzină, 20% au fost diesel și 21% au fost full-electrice plus hibrid. Restul au fost pe GPL. Cele mai vândute mașini full-electrice au fost Volkswagen ID 3, Tesla Model 3, Volkswagen ID 4, Renault Zoe și Mustang Mach-e. Deci clar, scăpăm de poluare cât ai zice….kilowat! Apropos, zilele astea ne tranzitează, în scopuri încă neclare, un mastodont cu aripi cu nume rusesc- un Antonov cu rezervoare în care încap şi evident din care merg spre ardere *decât* 300 de tone de kerosen. Întreb şi eu: câte automobile diesel sau pe benzină poluează în total cât acest avion, într-o singură zi? Oare cine poluează mai mult, avioanele ce brăzdează cerul sau furnicile de pe şoselele lumii?, se întreabă FinEco24News.
