Raed Arafat: Grupul tehnico-științific “nu este o autoritate publică”, deci nu se supune transparenței decizionale ● Pe podiumul european la scumpirea carburanților ● 13% dintre români, domiciliați în țară dar cu rezidența în străinătate. Factorul uman în PIB-ul potențial ● Povești de groază din recrutare: 9 din 10 candidați au avut „interviu fantomă” ● Cronica unui eșec anunțat ● Fostul lider PNL susţine că Iohannis ar vrea să fie premier după 2024 ● De ce oraşele cu cei mai mulţi vaccinaţi sunt şi printre primele la rata infectărilor ● „Cât mă bucur că aud și eu română”. Viața ultimilor doi oameni dintr-un sat-fantomă din Semenic ● Nicușor Dan mai vrea un mandat la Primăria Generală. Ce probleme susține că a rezolvat de când e edil ● China cumpără sau ia în arendă părţi întregi din mai multe ţări pentru a-şi asigura securitatea alimentară ● Cum a ajuns Sorin Urziceanu, arhitect, să facă covoare într-o fabrică din Kathmandu, Nepal ● Munca de oriunde: Ce înseamnă acest lucru pentru salariați ● Cum a pătruns Huawei în Europa de Est prin Serbia.
Raed Arafat: Grupul tehnico-științific “nu este o autoritate publică”, deci nu se supune transparenței decizionale. „Grupul de experți” care a respins carantinarea Bucureștiului și a județului Ilfov și a decis păstrarea școlilor deschise în pandemie nu este o „autoritate publică”. Cel puțin asta susține Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență și, în același timp, președinte al acelui grup de experți, într-un document transmis PressOne.
Nefiind o autoritate publică, susține Arafat, Grupul de suport tehnico-științific privind gestionarea bolilor (GTS) nu se supune legii privind liberul acces la informațiile de interes public. Cu alte cuvinte, șeful DSU susține că publicul nu este îndreptățit să afle cum se iau deciziile în cadrul Grupului și nici care sunt criteriile științifice de care ține cont Grupul, atunci când deliberează.
În ultima lună, cel puțin două măsuri impuse de premierul Florin Cîțu au fost bazate pe deciziile acestui Grup: respingerea carantinării Bucureștiului și a județului Ilfov, solicitată de chiar Institutul Național pentru Sănătate Publică, și păstrarea școlilor deschise, chiar și după ce incidența bolii sărea de 6 la mie în localitate, scrie PressOne.
Pe podiumul european: la scumpirea carburanților. România s-a situat în luna septembrie 2021 pe locul doi între statele membre UE la la creșterea prețurilor la carburanți, potrivit datelor publicate de Eurostat. Cu o creștere anuală de 29,3%, am fost devansați cu puțin de Luxemburg (+30,7%) dar am avut o scumpire mai mare decât Slovenia (+28,7%), Polonia (+28,5%), Bulgaria și Germania (ambele cu +28,2%).
Pentru referință, menționăm că avansul înregistrat drept medie pe UE27 s-a ridicat la 22,9% iar cele mai mici creșteri de prețuri au fost consemnate în Malta (0%, cu observația că în această țară prețurile la carburanți sunt reglementate de guvern și nu au fost modificate după luna iulie 2020) , Irlanda (+15%), Italia (+17,5%), Finlanda (+17,8%), Grecia (+18,1%) și Franța (+18,2%), scrie Curs de Guvernare
13% dintre români, domiciliați în țară dar cu rezidența în străinătate. Factorul uman în PIB-ul potențial. Ponderea românilor cu domiciliul în țară dar cu reședința obișnuită în străinătate a crescut de la circa 5% din anul 2002 până la 13% în prezent. Datele publicate de INS indică o populație după domiciliu de 22.047 mii persoane (1 iulie 2021) și una după rezidență de 19.186 mii persoane (1 ianuarie 2021).
Adică, aproape un român din opt cu domiciliul în România locuiește, de fapt, în străinătate, ceea ce face diferența între populația legală și cea de facto să fie de aproape trei milioane de persoane.
Numărul persoanelor care au emigrat este cel puțin egal cu diferența dintre populația cu domiciliul în România și numărul de rezidenți, deoarece în această din urmă categorie se contabilizează și totalitatea persoanelor cu cetățenie străină sau fără cetăţenie care au reşedinţa obişnuită în România, pentru o perioadă de cel puţin 12 luni, scrie cursdeguvernare.ro
Povești de groază din recrutare: 9 din 10 candidați au avut „interviu fantomă”. Piața muncii pare bântuită de un fenomen paranormal, care nu iese la iveală doar de Halloween și care poartă numele de „ghosting”. BestJobs a investigat ritualul recrutărilor printr-un sondaj realizat în rândul candidaților, în urma căruia 87% dintre aceștia au spus că li s-a întâmplat de-a lungul carierei să aibă un „interviu fantomă”, pentru că deși discuția a mers bine și exista potențial, nu au mai primit niciodată feedback după întâlnirea cu recrutorul. Chiar mai mulți (88%) au spus că au pățit cel puțin o dată să aplice la un job și să nu fie contactați deloc, ca într-o fantasmă, arată un comunicat al companiei.
Fenomenul de „ghosting” se referă la situația în care un angajator își exprimă inițial interesul pentru un candidat, după care nu mai revine cu niciun semn. În unele cazuri, și recrutorii se confruntă cu „fantomele” candidaților, care după ce vin la interviu sau chiar lucrează o perioadă, dispar fără urme.
Aparent, iadul prin care trec candidații odată cu emoțiile interviului se prelungește cu așteptarea infinită a unui răspuns care nu mai apare. Concluzia candidaților este că angajatorii îi contactează doar pe „cei însemnați”, iar ceilalți primesc de cele mai multe ori „tratamentul tăcerii”, scrie Financial Intelligence.
Cronica unui eșec anunțat. Pe cei care sunt cititori constanti ai acestui blog nu ar trebui sa ii surprinda drumul infundat pe care a ajuns campania de vaccinare si managementul pandemiei din Romania. De-a lungul intregului an am observat nu o data ca nu ne aflam pe drumul cel bun si o schimbare de macaz este necesara. In ianuarie 2021 constatam impreuna cu Eliza Rogalski ca o astfel de campanie provaccinare are nevoie de mai putina ratiune si mai multa emotie. “Promovarea unei campanii de vaccinare este un doctorat pentru un om de comunicare. Pentru a avea o campanie de succes, el trebuie sa foloseasca cunostinte din domenii variate, precum stiinta comunicarii, economie, psihologie, sociologie si asa mai departe.” spunea Eliza. O metafora excelenta citita in Financial Times o aminteam cu acel prilej. “Un expert spunea ca daca e sa fie pierduta campania pro vaccinare ea va fi pierduta in online. Pentru ca, in online, orice persoana care are indoieli sau opinii anti-vaccin poate sa gaseasca orice “aroma” isi doreste in functie de comunitatea din care face parte. In acest timp, comunicare oficiala guvernamentala serveste “vanilie” pentru toata lumea”, scrie Radu Crăciun pe blogul personal.
Fostul lider PNL susţine că Iohannis ar vrea să fie premier după 2024. Fostul preşedinte al PNL Ludovic Orban îi critică în termeni duri pe foştii săi colegi din partid, despre preşedintele Klaus Iohannis afirmând că „a luat-o razna complet, parcă a uitat că este preşedinte şi se comportă ca un turist străin care se află în România”, iar despre premierul Florin Cîţu apreciind că „nu mai trăieşte în realitatea noastră cotidiană”. Orban apreciază că preşedintele Klaus Iohannis nu îşi va termina mandatul, pentru că va fi suspendat din funcţie de către Parlament. „Trăim în România, o ţară frumoasă cu oameni frumoşi, doar că avem un preşedinte care a luat-o razna complet, care parcă a uitat că este preşedintele României şi se comportă ca un turist străin care se află în România, ignorându-şi complet obligaţiile pe care le are faţă de cetăţenii români şi acţionând împotriva intereselor României, în mod evident”, a afirmat Ludovic Orban duminică seară, la Realitatea Plus. Orban apreciază că preşedintele Iohannis nu îşi va termina al doilea mandat. Întrebat dacă în opinia sa Klaus Iohannis este autorul actualei crize politice, Orban a răspuns:„ cu siguranţă”, el afirmând că decizia de a nu reface coaliţia cu USR „este în mod evident decizia preşedintelui Iohannis”, scrie Adevărul.
De ce oraşele cu cei mai mulţi vaccinaţi sunt şi printre primele la rata infectărilor. Explicaţiile unor experţi. Bucureştiul şi Clujul, oraşele care au cei mai mulţi vaccinaţi continuă să aibă o rată ridicată a infectărilor cu SARS-CoV-2, comparabilă cu oraşe în care s-au vaccinat mult mai puţine persoane. Explicaţiile există şi în acest caz şi sunt mai simple decât pare la prima vedere. Cum se face că oraşele cu cea mai mare rată mare de vaccinare, Bucureştiul (59%) şi Clujul (56%), se află printre oraşele cu cea mai ridicată rată de infectare din România? Întrebarea care stă pe buzele multora şi care e folosită uneori ca argument de către cei care contestă eficacitatea vaccinurilor are câteva explicaţii simple. Au răspuns pentru „Adevărul” imunologul Ştefan Dascălu, cercetător la Universitatea Oxford, şi expertul în politici de sănătate publică Răzvan Cherecheş. „Aici intervine problema aglomerarilor urbane. Densitatea mare a populaţiei contribuie în mod direct la creşterea transmisiei virale. Aşadar chiar în pofida unei rate de vaccinare mai mari, şansele ca virusul să infecteze oameni sunt mult mai mari în aceste contexte. Totuşi, dacă persoanele sunt vaccinate, nu numai că şansele de a face forme severe sunt extrem de mici, ci şi posibilităţile de a fi infectat şi de a transmite infecţia mai departe vor fi cu mult reduse”, explică Dascălu, în Adevărul.
„Cât mă bucur că aud și eu română”. Viața ultimilor doi oameni dintr-un sat-fantomă din Semenic. „Moșu’ Paul era ultimul dintre nemți. Era cam surd de ureche. S-a dus la doctor la Caransebeș. Nu o auzit mașina și l-o călcat. A murit!”, rezumă Maria Jurchescu povestea lui Paul Schwirzenbeck, ultimul dintre vechii pemi, etnici germani, din Lindenfeld, un sat cocoțat la 800 de metri în munții Semenic, județul Caraș-Severin. Femeia ne-a arătat, cu o zi înainte să facă 77 de ani, cum fostul sat e acum marea ei ogradă. Pe drumul care duce spre Caransebeș, stânga din Buchin, mergi încă vreo 16 kilometri de suiș abrupt și întortocheat. Poteca de argilă bătătorită își duce călătorii până într-un vârf de munte, acolo unde un luminiș din mijlocul pădurii dese tăinuiește rămășițele dintr-un alt veac ale satului Lindenfeld. În 1828, coloniștii vorbitori de limbă germană din Boemia au venit să-și pască animalele și să-și cultivele cartofii pe culmile Semenicului. Pemii, așa cum au ajuns să-i numească oamenii locului, au ridicat trei sate în zonă: Gărâna, Brebu Nou și Lindenfeld. Primele două rezistă, deși cele mai multe case ale coloniștilor pemi sunt acum locuite de români, veniți și ei din alte părți, dar nu în căutarea pajiștilor alpine, ci a liniștii. La Lindenfeld, pe partea cealaltă a muntelui, doar vântul a mai rămas să răscolească astăzi frunzele teiului vechi care se sprijină de pereții Bisericii Catolice, scrie Libertatea.
Nicușor Dan mai vrea un mandat la Primăria Generală. Ce probleme susține că a rezolvat de când e edil. Primarul General al Capitalei, Nicușor Dan, a vorbit la Prima TV, despre intenția de a candida din nou la viitoarele alegeri și a declarat, din nou, că nu vrea să intre în politică, deoarece are destule lucruri de făcut în zona administrativă, potrivit news.ro. Actual edil general a recunoscut că nu a făcut sondaje, dar că știe că a pierdut din intenția de vot, după primul an, pentru că în administrație realizările se văd mai greu. În opinia sa, a reușit să rezolve de la învestire trei probleme structurale mari ale Capitalei: situația financiară, lansarea unor proiecte mari de infrastructură și blocarea haosului din urbanism.
Întrebat dacă se aşteaptă ca PNL să îl susţină pentru o nouă candidatură la alegerile locale din anul 2024, Nicuşor Dan a răspuns că iși dorește un nou mandat dar își menține decizia de a nu intra în politică.
„Pe mine nu mă preocupă 2024 în momentul ăsta, pe mine mă preocupă să rezolvăm acele probleme cu care bucureştenii se confruntă de foarte mult timp. (…) Îmi doresc să mai am un mandat de primar, pentru că în administraţie lucrurile se petrec mai lent decât în viaţa reală. Dacă 2024 ar fi azi, pe configuraţia actuală, cred că am fi exact în aceeaşi situaţie în care am fost cu toţii în 2020, în situaţia în care a avea opţiunea ca PSD-ul să câştige, cu toate consecinţele pe care le-am văzut în 12 ani de administraţie PSD, şi atunci ar fi nevoie de un candidat unic pe partea dreaptă”, a declarat Nicușor Dan la Prima Tv, preluat de Investigatoria.
China cumpără sau ia în arendă părţi întregi din mai multe ţări pentru a-şi asigura securitatea alimentară. Din când în când ies la suprafaţă poveşti cum că China a cumpărat terenuri arabile în Ucraina echivalente cu 5% din suprafaţa ţării. O astfel de veste poate fi o bombă politică menită să-i sperie pe micii proprietari de pământ, dominanţi în agricultura ucraineană şi de cele mai multe ori cu frică de străini. Însă poveştile au un sâmbure mare de adevăr.
În încercarea de a-şi asigura resursele necesare pentru a-şi susţine economia, China cumpără în mod agresiv terenuri agricole în întreaga lume. Iar temerile cresc că ţările emergente şi în curs de dezvoltare, ca surse de alimente şi resurse naturale, vor intra sub influenţa chinezilor. Implicaţiile în ceea ce priveşte securitatea sunt de asemenea îngrijorătoare. Pentru China, care are în faţă provocarea de a-şi hrăni cei 1,4 miliarde de locuitori şi este cel mai mare importator de alimente al lumii, securitatea alimentară reprezintă un obiectiv de politică externă, scrie Nicolas Tenzer, analist pe securitate şi profesor la Sciences-Po Paris, în cadrul unei opinii publicate de EUObserver.
Economia chineză a importat peste 100 milioane de tone de cereale anual din 2014, iar din Europa, Ucraina joacă un rol cheie în planurile guvernului chinez de a utiliza producţie agricolă externă pentru a compensa lipsa terenurilor locale, scrie ZF.
Cum a ajuns Sorin Urziceanu, arhitect, să facă covoare într-o fabrică din Kathmandu, Nepal, pe care să le vândă în România: 800 de euro mp de covor, lucrat integral din lână tibetană. În toamna anului 2020, Sorin Urziceanu, arhitect, făcea designul interior pentru apartamentul prietenului său Horia Bercă, inginer IT. Dar lucrurile nu s-au oprit aici. Împreună ei au pus bazele Atelierului Kairos, un proiect de covoare lucrate manual într-o fabrică din Kathmandu, Nepal, ca răspuns la o cerere în creştere din zona de design, dar neacoperită suficient. Iar lucrurile s-au legat atât de bine, încât cei doi „ţes” acum consolidarea pe piaţa locală şi extinderea la nivel internaţional.
Sfârşitul anului 2020 şi anul 2021 au adus colaborări cu showroomuri de home&deco şi mobilier precum şi noi colaborări cu arhitecţi şi designeri. În luna octombrie a acestui an urmează lansarea pe piaţă a două noi modele de covoare în colaborare cu arhitectul Bogdan Ciocodeică (cunoscut atât pentru proiectele din zona HoReCa, dar şi petru proiectele private), vernisajul şi expoziţia fiind în cadrul galeriei de design SSAB. Urmărim consolidarea pe piaţa locală iar pe termen mediu-lung, extinderea pe o piaţă internaţională”, spune Horia Bercă, cofondator al Atelier Kairos, scrie Business Magazin.
Munca de oriunde: Ce înseamnă acest lucru pentru salariați. Lucratul de acasă a devenit pentru mulți salariați noul normal pe fondul restricțiilor impuse de pandemia de coronavirus. Telemunca le-a permis multora dintre aceștia să revină în orașele natale sau chiar să se relocheze în alte zone, îndepărtate de poluare sau aglomerație. Unii chiar iau în considerare mutarea în altă țară sau au făcut-o deja. Totuși, această mutare în altă țară sau chiar călătoriile în alte țări, în timp ce prestează activitatea ca și până acum, nu ar trebui să se facă fără a fi anunțat și angajatorul din România. Dacă angajatorul este de acord și salariatul se pregătește să muncească din altă țară, cel din urmă trebuie să știe că, dacă plănuiește să lipsească de pe teritoriul României mai mult de 183 de zile, trebuie să notifice Agenția Națională de Administrare Fiscală, prin completarea unui chestionar cu 30 de zile înainte de plecarea din România. Acest chestionar este important pentru că, ulterior, Fiscul va informa persoana respectivă dacă va avea în continuarea obligații fiscale în România sau dacă va fi scoasă din evidențele fiscale pe perioada în care va lipsi. Nedepunerea acestui formular le poate aduce celor care trebuie să o facă amenzi cuprinse între 50 și 100 de lei, scrie Avocatnet.ro
Cum a pătruns Huawei în Europa de Est prin Serbia. Pe fondul eforturilor Beijingului de a-și consolida influența în Europa de Est, gigantul tehnologic chinez Huawei a semnat acorduri secrete cu persoane apropiate companiei de telecomunicații de stat sârbe, pentru a obține contracte, arată documente din masiva scurgere de informații Pandora Papers.
Primul dintre aceste contracte a fost semnat în 2007, ultimul în ianuarie 2014 iar semnarea lor coincide cu o perioadă în care Huawei își stabilea primele legături de afaceri în Serbia.
Între timp, compania chineză a devenit unul dintre cei mai importanți parteneri ai Telekom Srbija, deținută de stat, și a încheiat o tranzacție de 174 de milioane de dolari (150 de milioane de euro) în 2016 pentru a moderniza infrastructura de telecomunicații a țării, scrie Europa Liberă.
Dacă-i musai, cu plăcere: Producătorii și importatorii de medicamente ar putea fi obligați să finanțeze colectarea și eliminarea medicamentelor expirate. Producătorii de medicamente ar putea suporta costurile de gestionare a deșeurilor de medicamente de la populație, fie în mod direct, prin contractarea serviciilor de colectare și tratare a deșeurilor de către operatori economici autorizați, fie în mod indirect, prin organizații pentru implementarea răspunderii extinse a producătorilor (OIREP). Este ceea ce se va întâmpla dacă și deputații vor vota proiectul de Lege aprobat de Senat. Mai mult, ar urma să fie instituit un sistem de verificare încrucișată a cantităților de deșeuri de medicamente raportate de către producători, operatori economici, OIREP și puncte de desfacere a medicamentelor, pentru un control strict al acestora, sub două sancțiuni deloc de neglijat – amendă și/sau suspendarea ori retragerea licenței. Prevederile aprobate la 11 octombrie de către Senat și intrate în dezbaterea Camerei Deputaților vin, în acest fel, să completeze legislația existentă, să simplifice preluarea medicamentelor expirate de către farmacii și să crească gradul lor de colectare și gestionare arată într-un recent punct de vedere Georgiana Iancu, Partener, coordonatorul Departamentului de taxe indirecte și Daniela Neagoe, Senior Manager, Comerț Internațional, EY România, scrie FinEco24News.
