”S-a discutat o majorare cu 0,50 puncte procentuale a ratei dobânzii-cheie, având ca principale argumente amplitudinea inflației și a riscurilor la adresa ei, abordarea unor bănci centrale din regiune, dar și calendarul ședințelor de politică monetară, ce implică un decalaj mare de timp între actuala și următoarea ședință de politică monetară!, se arată în minuta discuțiilor din boardul BNR, publicată vineri. Consiliul de administrație al BNR a decis cu majoritate de voturi – 7 voturi pentru, 2 voturi împotrivă – majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,75%, de la 1,50%; doi membri ai Consiliului au votat majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,00%. Reamintim că majoritatea economiștilor mizau pe o înăsprire mai consistentă a politicii monetare, decizia BNR surprinzând piața.
12 fraze-cheie din Minuta discuțiilor din boardul BNR, publicată vineri:
- Conduita politicii fiscale rămâne însă o sursă importantă de incertitudini și riscuri la adresa actualelor previziuni, au convenit membrii boardului BNR. Incertitudinile sunt amplificate de indisponibilitatea proiectului de buget pentru 2022, care să certifice accelerarea în perspectivă a consolidării fiscale, conform angajamentelor asumate în contextul procedurii de deficit excesiv.
- Un grad ridicat de incertitudine caracterizează și perspectiva absorbției fondurilor europene alocate României prin Mecanismul de Redresare și Reziliență, precum și a celor aferente noului Cadru financiar multianual 2021-2027, au susținut membrii Consiliului, evocând procedurile de natură juridică și tehnică ce se cer a fi finalizate pentru obținerea prefinanțării din fondurile aferente Planului național de redresare și reziliență, alături de țintele și jaloanele ferme ce condiționează primirea ulterioară a tranșelor de finanțare, dar și capacitatea instituțională și istoricul realizărilor în domeniu ale României.
- Membrii Consiliului au observat că cea de-a doua variantă provizorie a datelor statistice arată o încetinire mai atenuată a creșterii economiei în trimestrul II decât cea estimată anterior. Astfel, un aport aproape majoritar a fost adus de consumul gospodăriilor populației, secondat la mică distanță de cel al variației stocurilor, în timp ce contribuției modeste venite din partea formării brute de capital fix i s-a alăturat, în contextul noii serii de date, cea aparținând consumului administrației publice.
- Potrivit evoluțiilor recente ale indicatorilor cu frecvență ridicată, dinamica anuală a PIB din trimestrul III este probabil susținută doar de cererea internă – mai consistent de consumul privat și, într-o mai mică măsură, de formarea brută de capital fix -, în timp ce, din partea exportului net este posibilă o contribuție negativă mărită, în condițiile în care exporturile de bunuri și servicii și-au redus vizibil mai pronunțat variația anuală în iulie-august decât importurile.
- Deficitul comercial și-a accelerat puternic creșterea în termeni anuali, iar deficitul de cont curent a continuat să se adâncească, depășind pe ansamblul primelor 8 luni ale anului cu peste 55% nivelul înregistrat în perioada similară a anului anterior – tendințe considerate deosebit de îngrijorătoare de către membrii Consiliului.
- Referitor la piața muncii, membrii Consiliului au sesizat relativa stagnare a ratei locurilor de muncă vacante în primul semestru al anului, reflectând o capacitate relativ redusă a economiei de a crea locuri de muncă, probabil inclusiv pe fondul avansării procesului de automatizare și digitalizare.
- Un număr crescut de sectoare de activitate semnalează penurie de forță de muncă calificată/necalificată, inclusiv în contextul emigrației și al necorelării pregătirii forței de muncă cu cerințele angajatorilor, ce pot genera presiuni asupra salariilor, mai ales pe fondul ascensiunii ratei inflației, suplimentar celor venite din majorarea la începutul anului viitor a salariului minim brut pe economie.
- Pe orizontul ceva mai îndepărtat de timp, rămâne însă incertă capacitatea unor firme de a se menține viabile ulterior sistării măsurilor de sprijin guvernamental, dar mai ales în contextul creșterii abrupte a costurilor cu energia, transportul și ale altor materii prime și mărfuri, precum și al sincopelor în aprovizionare și al nevoii de tehnologizare, ce ar putea conduce la restructurări sau falimente.
- Riscurile la adresa ratei de schimb a leului rămân, însă, ridicate, au convenit membrii Consiliului, cu potențiale implicații adverse asupra inflației și a indicatorilor de vulnerabilitate externă, în contextul incertitudinilor privind consolidarea bugetară alimentate de criza politică și pe fondul trendului de accentuare a dezechilibrului extern.
- Măsurile vizând compensarea creșterii și plafonarea prețurilor la energia electrică și gazele naturale pentru populație prezumate a fi aplicate temporar în cursul acestei ierni vor imprima un caracter fluctuant evoluției ratei anuale a inflației pe orizontul scurt de timp, au remarcat membrii Consiliului, astfel încât după o majorare în octombrie 2021, aceasta este așteptată să scadă în noiembrie și apoi să crească din nou în aprilie 2022, odată cu revenirea prețurilor la nivelurile prevăzute în contracte. Modul de includere în calculul IPC a impactului schemelor de compensare este însă incert deocamdată, iar balanța integrală a riscurilor induse de factorii pe partea ofertei rămâne înclinată în sens ascendent pe termen scurt.
- Puseul inflationist riscă să genereze efecte secundare importante, eventual printr-o spirală salarii-prețuri, având în vedere și tendința de epuizare a caracterului relaxat al pieței muncii. S-a subliniat în numeroase intervenții necesitatea ancorării anticipațiilor inflaționiste pe termen mediu, inclusiv din perspectiva credibilității băncii centrale, printr-o nouă reacție a politicii monetare. În același timp, s-a reafirmat că o eventuală tentativă a băncii centrale de a contracara efectele directe tranzitorii ale șocurilor adverse pe partea ofertei ar fi nu doar ineficace, ci chiar contraproductivă, întrucât ar provoca pierderi ample activității economice și ocupării forței de muncă pe termen mai lung.
- În anul curent creșterea economică va depăși probabil doar marginal ritmul anticipat anterior și exclusiv datorită performanțelor foarte bune ale agriculturii, iar în 2022 va cunoaște o decelerare relativ mai accentuată, încetinind inclusiv față de anii pre-pandemie, chiar și în condițiile unor efecte expansioniste ceva mai pronunțate așteptate din partea absorbției de fonduri europene aferente instrumentului Next Generation EU.
Membri ai Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României prezenți la ședință: Mugur Isărescu, președinte al Consiliului de administrație și guvernator al Băncii Naționale a României; Florin Georgescu, vicepreședinte al Consiliului de administrație și prim-viceguvernator al Băncii Naționale a României; Leonardo Badea, membru al Consiliului de administrație și viceguvernator al Băncii Naționale a României; Eugen Nicolăescu, membru al Consiliului de administrație și viceguvernator al Băncii Naționale a României; Csaba Bálint, membru al Consiliului de administrație; Gheorghe Gherghina, membru al Consiliului de administrație; Cristian Popa, membru al Consiliului de administrație; Dan-Radu Rușanu, membru al Consiliului de administrație; Virgiliu-Jorj Stoenescu, membru al Consiliului de administrație.
