Săptămâni de activitate diplomatică susținută între SUA și guvernele europene, sprijinite de niște informații care până acum erau rezervate celor mai apropiați aliați, au ajutat la a convinge o serie de capitale până acum sceptice că s-ar putea ca, în curând, Kremlinul să ordone trupelor sale să intre în Ucraina.
Demersul a scos astfel în evidență necesitatea unor amenințări cu sancțiuni dure pentru a face Kremlinul să dea înapoi.
O serie de oficiali europeni din sectorul apărării și al securității au declarat pentru Financial Times că, în cursul unei videoconferințe programate marți, Biden îl va avertiza pe Vladimir Putin să renunțe la invazie, președintele american bucurându-se de sprijinul deplin al NATO și al UE în vederea unor măsuri de ripostă.
Rusia ar putea plănui să invadeze Ucrainia chiar de la începutul anului 2022, după cum a declarat, vineri, un oficial al Administrației Biden, el adăugând că, luna trecută, jumătate din unitățile care ar urma să participe la operațiune au sosit în apropierea frontierei cu Ucraina.
Decizia SUA de a transmite informații statelor europene pe marginea acestui subiect și de a lansa o serie de avertismente se bazează pe speranța Washingtonului că, prin cimentarea sprijinului occidental în privința sancțiunilor, Moscova ar putea să înțeleagă care ar fi prețul oricărei agresiuni. Detaliile pe tema sancțiunilor și a altor contramăsuri sunt încă în discuție.
Kremlinul a negat insistent faptul că ar intenționa să invadeze Ucraina, el dând vina pe tensiunile crescânde provocate de faptul că SUA și NATO sprijină Kievul.
Patru dintre oficiali au spus că nivelul neobișnuit al acestui schimb de informații a fost provocat de inițiala opoziție a unor aliați europeni, aceștia refuzând să considere ca fiind credibile afirmațiile SUA cu privire la pregătirile rușilor în vederea unei invazii.
Dezvăluirea acestor detalii, care anterior fuseseră secrete, a fost inițiată la începutul lunii noiembrie, înaintea reuniunii miniștrilor NATO de săptămâna trecută, anterior dominată de altfel de discuții pe tema Ucrainei. Infornațiile au reușit să schimbe cursul discuției de la ipoteza potrivit căreia avertismentele ar fi îndreptățite la modul în care invazia ar putea fi împiedicată.
„Mulți aliați nu erau convinși că se întâmplă niște lucruri grave”, a declarat un al doilea oficial. „Am fost surprinși de lipsa informațiilor de până atunci – cum și de ce Statele Unite văzuseră niște lucruri pe care noi nu le văzuserăm”.
„Dacă ar fi să compar discrepanța dintre aceste informații și cele de la reuniunea NATO de la Riga, există o mare schimbare în sprijinul versiunii prezentate de SUA”, a mai adăugat oficialul.
Vineri, Biden spusese că pregătește o serie de inițiative concrete și detaliate pentru a preveni agresiunea Rusiei. „Eram la curent de multă vreme cu acțiunile Rusiei, iar eu mă aștept să purtăm o lungă discuție”, a declarat el legat de apropiata convorbire cu Putin.
Statele Unite au afirmat că Rusia se pregătește să mobilizeze 100 de batalioane, totalizând aproximativ 175.000 de militari, pe niște poziții strategice de-alungul frontierei ucrainene, sprijinite de 100.000 de rezerviști.
Trupele rusești au invadat Georgia în 2008, după care, în anul 2014, și-au anexat Peninsula Crimeea a Ucrainei. Kremlinul i-a sprijinit pe separatișții promoscoviți, care, în Donbas, o regiune aflată la frontiera cu Rusia, luptă de șapte ani împotriva forțelor guvernului ucrainean.
În luna aprilie, Rusia a mobilizat rapid și fără vreun avertisment 100.000 de soldați din alte regiuni ale țării în zona de frontieră cu Ucraina, precum și tancuri, avioane, forțe navale, spitale de campanie și aparatură electronică, îngrijorând Kievul și capitalele occidentale. În cele din urmă, o serie de trupe au fost retrimise la bazele lor.
O serie de state membre ale UE și alți membri ai NATO au pledat pentru un dialog cu Moscova, preferându-l unei confruntări și considerând această escaladare a situație drept o dovadă că Rusia nu ar iniția o invazie propriu-zisă decât dacă ea va fi provocată. Dar informațiile americane pe tema recentelor mișcări de trupe au schimbat o asemenea analiză.
Statele Unite și UE împărtășesc „același mesaj coerent… pentru a arăta prețul pe care Putin l-ar plăti” pentru orice acțiune împotriva Ucrainei”, a spus un al treilea oficial european. „Unele state europene, care nu au înțeles (la fel ca SUA) intențiile lui Putin, acum le înțeleg în același fel”. (editorial Financial Times)
