Prețurile la alimente în 2022: Orice scumpire se vede ”la raft” în maxim 3 luni ● Guvernul scumpește benzina și motorina, de la 1 ianuarie. Cresc accizele, cu cât vei plăti în plus ● 2021, un an pierdut pentru reformele din Justiție ● Detalii scandaloase din ancheta în cazul furtului din creşe. Au sustras şi frigiderul. Primăria transmite regrete ● Angajații Elcen cer majorări salariale de 40% ● Statul dă 270 milioane lei pe teste de salivă ce pot ajunge la gunoi fără nici un vinovat ● Zona construcţiilor, puternic afectată de falimentul City Insurance ● Drept de vot de la 16 ani? Septimius Pârvu (Expert Forum): Nu cred că este o prioritate ● Scriitorul român și planetar sub dictatura corectitudinii politice – Interviu DW cu Dan C. Mihăilescu ● Adrian Vasilescu, BNR: Noua bancnotă intrată în circulaţie ● Tabloul dramatic al dependenței UE față de materiile prime critice: avertisment al PE
Prețurile la alimente în 2022: Orice scumpire se vede ”la raft” în maxim 3 luni. Anul 2021 a fost marcat de producții istorice la cereale, dar și de creșteri de prețuri la energie electrică, materii prime și la produsele alimentare. În ceea ce privește situația de anul viitor, prețurile la alimente se vor ajusta o dată la două-trei luni, pe măsură ce procesatorii din industria agricolă se vor aproviziona, consideră experții din domeniu.
Mai exact, ajustarea înseamnă că orice eventuală scumpire a materiilor prime va fi resimțită de români, ”la raft”, cu o întârziere de cel mult trei luni de zile.
Nivelul la care se plătesc acum accizele sunt de de 1.827 de lei pentru 1.000 de litri de benzină fără plumb și de 1.674 de lei pentru 1.000 de litri de motorină.
Așadar, avem o creștere de acciză de 65 de lei la 1.000 de litri de benzină, adică o creștere de 6,5 bani pe litru. Deci, cu TVA cu tot, consumatorii români vor plăti mai mult cu peste 7 bani pe litrul de benzină, de la 1 ianuarie.
La motorină, avem o creștere de acciză de 60 lei la 1.000 de litri, adică adică o creștere de 6 bani pe litru. Așadar, cu TVA, consumatorii români vor plăti mai mult tot cu circa 7 bani pe litrul de benzină, de la 1 ianuarie, potrivit Economica.net.
Aceste neajunsuri au fost enumerate în noiembrie, în prezentarea făcută de procuroarea Tatiana Toader, cea care a candidat pentru funcția de vicepreședinte al CSM pentru anul viitor. Secția pentru procurori a CSM l-a preferat pe Nicolae Solomon.
Președintele instituției urmează să fie votat în plen peste o săptămână, scrie Europa Liberă.
Angajații Elcen cer majorări salariale de 40%. “Mâine vor fi destui salariați la sediul central pentru a avea o discuție aplicată cu conducerea”. Angajații celor patru termocentrale care asigură agentul termic al Capitalei solicită majorări salariale de 40%. Asta în contextul în care noul Contract Colectiv de Muncă ar trebui semnat în perioada următoare iar conducerea încă nu a obținut mandat de negociere de la administratorul judiciar al companiei.
Sindicatul Liber Independent de la Electrocentrale București acuză reprezentanții companiei că refuza renegocierea Contractului Colectiv de Muncă și implicit majorarea salariilor. “Societatea refuză negocierea contractului colectiv pentru că am avut deja o a doua ședință la care s-au prezentat fără mandat de negociere. Probabil că vor să uzeze de legea 55/2020 privind starea de alertă și să prelungească actualul contract colectiv de muncă. Noi am făcut o adresă oficială prin care cerem o majorare de 40%. E o situație ciudată, nu știm când va fi următoarea întâlnire, pentru că nu știm când vor primi mandatul de negociere de la administratorul judiciar. Din punctul nostru de vedere e un joc Nicușor Dan-director Termoenergetica-administratorii ELCEN. Mâine, în parcarea de la sediul central, vom fi destui salariați pentru a avea o discuție mai aplicată cu conducerea societății.”, a explicat Cristian Popescu, președintele Sindicatului Liber Independent din Sucursala Electrocentrale București, pentru Buletin de București.
Zona construcţiilor, puternic afectată de falimentul City Insurance. Patronate: Jumătate din piaţă apela la acest asigurător care era extrem de flexibil.Preşedintele Federaţiei Patronatelor Societăţilor din Construcţii (FPSC), Cristian Erbaşu, a transmis, marţi, în cadrul unui eveniment de specialitate, că zona construcţiilor a fost puternic afectată de falimentul City Insurance.
„Ştiţi foarte bine că au fost multe şocuri: şocul preţului materialelor de construcţii, şocul bancar – şi acesta este un şoc, mai ales în zona asigurărilor. Ştiţi bine că în construcţii avem mai multe tipuri de asigurări: fie de participare la licitaţie, de bună execuţie, de reţineri pentru avans. În momentul în care a avut loc un al doilea faliment major – şi de data aceasta cu o influenţă mult mai mare, mă refer a City Insurance, zona construcţiilor a fost puternic afectată – 50% din piaţa construcţiilor apelând la acest asigurător care, era extrem de flexibil, dar uitaţi flexibilitatea unde a dus, deşi nu construcţiile au contribuit la falimentul acestei companii, ci alte domenii. Sunt probleme majore pe care noi le întâmpinăm, care ne vor duce în situaţia de a nu mai fi capabili să ducem lucrările mai departe”, a afirmat Cristian Erbaşu, transmite Adevarul.
Drept de vot de la 16 ani? Septimius Pârvu (Expert Forum): Nu cred că este o prioritate. O eventuală reducere a vârstei de la care o persoană are drept de vot nu ar fi neapărat o idee bună. O spune la RFI Septimius Pârvu, de la Expert Forum, care crede că un adolescent de 16 ani nu ar fi foarte conștient de ceea ce înseamnă viața politică și procesul electoral.
Ideea a fost avansată de președintele PNL și al Senatului, Florin Cîțu, care a răspuns unei întrebări privind modificarea Constituției, în așa fel încât populația să aibă drept de vot de la 16 ani, în loc de 18.
Septimius Pârvu atrage atenția că o eventuală reformă constituțională ar trebui să vizeze alte chestiuni mult mai importante: ”În primul rând, nu cred că este o prioritate, dacă vorbim de reforma electorală, pentru că toată această discuție ar trebui să fie parte dintr-o reformă electorală mai mare, care în acest moment nu pare că merge în nici o direcție”, scrie RFI.
Scriitorul român și planetar sub dictatura corectitudinii politice – Interviu DW cu Dan C. Mihăilescu. „Am uneori senzația că parcă se așteaptă restaurarea unui fel de oraș-lagăr pentru oamenii de cultură, în care să se «demareze», cum se spune acum, și un program «Ultima casă»”, spune scriitorul Dan C. Mihăilescu.
Criticul, istoricul literar, gazetarul și nu în ultimul rând eseistul Dan C. Mihăilescu a intrat în conștiința publică de masă postdecembristă drept „Omul care aduce cartea“ – după numele emisiunii pe care a prezentat-o timp de 16 ani la ProTV, al cărei „deces“, după propriu-i cuvânt, s-a petrecut la finele lui 2015 din cauze de politică editorială a conducerii postului. Printre cărțile cele mai apropiate ca vârstă a actualității literare se numără: Ce mi se-ntâmplă. Jurnal pieziş (Humanitas, 2012), Castelul, biblioteca, puşcăria (Humanitas, 2013), „Ce-mi puteți face, dacă vă iubesc!?“ (Humanitas, 2015), Plăceri vinovate și datorii împlinite (Humanitas, 2018), Podul cu vechituri (Humanitas, 2019). Marea dragoste a lui Dan C. Mihăilescu a fost și rămâne literatura memorialistică şi epistolară. Interviul poate fi citit aici.
Adrian Vasilescu, BNR: Noua bancnotă intrată în circulaţie. Bancnota de 20 de lei, având pe avers portretul Ecaterinei Teodoriu, ofiţer erou din Primul Război Mondial, a devenit circulatorie de Ziua Naţională. A fost o premieră în sistemul bănesc al leului: imaginea unei personalităţi feminine pe o bancnotă în circulaţie. După ce, pe o bancnotă de colecţie, în decembrie 2018, imaginea Reginei Maria apăruse împreună cu Regele Ferdinand I.
Femei pe bancnote au mai apărut în istoria României. A fost chiar o tradiţie, respectată de-a lungul anilor, a reprezentărilor feminine pe bancnotele româneşti în circulaţie. O tradiţie născută în secolul al XIX-lea, dar nu imediat după 1867 – când leul, devenit moneda naţională a României, a circulat exclusiv sub formă de monede metalice – ci abia după zece ani, în 1877, când a fost emis biletul ipotecar cu valoare nominală de 10 lei. Aversul acelui bilet, conţinând o sugestivă compoziţie alegorică, era dominat de portretele a două femei în straie ţărăneşti. Acesta a fost începutul, scrie Adrian Vasilescu în ZF.
Tradiţional? Digital? FiGital? Băncile tradiționale ar putea obține venituri de peste 500 de miliarde de dolari prin adoptarea strategiilor băncilor digitale. Veniturile băncilor tradiționale ar putea crește cu aproape 4%, la o valoare de 518 miliarde de dolari, prin regândirea modelelor de afaceri și adoptarea strategiilor inovatoare ale noilor operatori de servicii bancare și financiare digitale, conform unui nou studiu realizat de Accenture. Studiul intitulat „The Future of Banking: It’s time for a change of perspective”, analizează modelele de afaceri a 100 de bănci tradiționale de top și a peste 200 de jucători exclusiv din mediul digital din 11 țări din America de Nord, Europa, Asia-Pacific și America Latină și rolul pe care îl au în lanțul valoric bancar, scrie FinEco24News.
Am refuzat o ofertă de job „de nerefuzat”: 4 condiții care m-au convins că firma nu caută un angajat, ci un sclav. Rezistența la stres, capacitatea de a lucra sub presiune, efectuarea unor sarcini multiple, disponibilitatea de a munci peste program. Este normal ca un angajator să ceară așa ceva de la actualii și potențialii angajați?
Zilele trecute mi-a apărut în fluxul Facebook o ofertă de muncă de „nerefuzat”. Am deschis linkul sponsorizat și m-am uitat la cerințele pe care un potențial angajat ar trebui să le îndeplinească pentru a fi eligibil pentru a duce la bun sfârșit sarcinile de serviciu, scrie project-e.ro
Tabloul dramatic al dependenței UE față de materiile prime critice: avertisment al PE. Tranziția UE către neutralitatea climatică nu ar trebui să înlocuiască dependența de combustibilii fosili cu o dependență de alte materii prime, avertizează Parlamentul European în Rezoluția privind Strategia privind materiile prime de importanță critică (CRM).
De aceea, documentul abordează și controversata problemă a exploatărilor, pe care oficialii UE o evită în discuțiile despre economia verde.
Strategia industrială pentru Europa 2020 conține în varianta actualizată 137 de produse și materii prime (reprezentând 6 % din valoarea totală a mărfurilor importate în UE) utilizate în ecosisteme sensibile de care UE este foarte dependentă – cele mai multe, în industriile energointensive și în ecosistemele de sănătate, precum și alte produse necesare pentru sprijinirea transformării verzi și digitale.
Aproximativ 52% din aceste produse sunt importate China, scrie Curs de Guvernare.
Interviu: Indo-Pacificul – sau cheia securității statelor aflate în raza de acțiune a Chinei. Ce se întâmplă, de fapt, în Pacific și care e tensiunea statelor aflate în raza de acțiune a Chinei?
”În 2014, China era văzută ca fiind asertivă și oportunistă. Astăzi este percepută ca o țară dispusă să inițieze un conflict major care are legătură cu ceasul intern al regimului. Pe acest fond avem documentul de anul trecut – 2020 Defence Strategic Update – prin care se schimbă accentul de pe competiția din zona gri către pregătirea pentru un conflict major. Am ajuns astăzi la stadiul la care NATO ajunsese în 2014 – suntem mult mai concentrați pe pregătirea apărării în eventualitatea unui conflict major în următorii 5 ani.”
Rândurile de mai sus sunt avertismentul profesorului Stephan Frühling, specializat în studii strategice și de apărare la Universitatea Națională Australiană (ANU), într-un interviu acordat revistei CRONICILE Curs de guvernare – nr. 88.
