Cercetătorii au extras ADN-ul din oasele și dinții a 35 de indivizi îngropați la Hazleton North, în regiunea Cotswolds-Severn, Anglia. Ei au descoperit că 27 dintre ei erau rude biologice apropiate și proveneau din cinci generații continue dintr-o singură familie extinsă.
Grupul a trăit în jurul anilor 3700-3600 î.Hr. – acum aproximativ 5.700 de ani. Cercetătorii au descoperit că majoritatea celor îngropați în mormânt provin din patru femei care au avut copii cu același bărbat.
Descoperirile sugerează că existau căsătorii poligame în eșaloanele superioare ale societății neolitice la acea vreme, deoarece cercetătorii cred că era puțin probabil ca bărbatul ancestral să aibă patru soții una după alta; în schimb, probabil că avea mai multe soții în același timp.
Analiza reconstruiește unul dintre cei mai vechi arbori genealogic cartografiați vreodată, a spus Iñigo Olalde, genetician al populației de la Universitatea Bascilor din Bilbao, Spania, și unul dintre autorii principali ai unui studiu publicat marți (22 decembrie) în revista Nature.
În cercetare au fost implicați și oameni de știință de la Universitatea Harvard din Massachusetts, Universitatea Newcastle din Regatul Unit și Universitatea din Viena din Austria.
Este posibil ca noile tehnici să fie aplicate rapid altor colecții de ADN uman antic, a spus el. „Acest studiu este important pentru că este primul arbore genealogic mare pe care îl obținem din preistorie”, a spus el. „Dar probabil în următoarele câteva luni sau un an, vom primi mult mai multe”.
Oasele neolitice
Oasele din studiu proveneau din rămășițele umane a 35 de persoane excavate în anii 1980 din Hazleton North Barrow din Cotswold Hills, lângă orașele gemene Cheltenham și Gloucester din vestul Angliei.
Tumula, sau movila funerară, se afla într-un câmp al unui fermier unde sute de ani de arăt amenințaseră să o distrugă complet, așa că arheologii au efectuat săpături rapide pentru a păstra ceea ce a mai rămas, a spus Olalde.
În urmă cu câțiva ani, o echipă diferită de cercetători a extras material genetic din oasele și dinții rămășițelor îngropate, iar Olalde a lucrat cu secvențele de ADN pe care le conțineau pentru a pune laolaltă modul în care indivizii erau relaționați.
Curând a devenit clar că interrelațiile erau foarte complexe. „Când acest lucru a devenit evident, m-am gândit „O, Doamne”, a spus el. „A fost destul de surprinzător, dar destul de distractiv, să găsesc toată această familie”. Analiza ar putea identifica interrelațiile dintre 27 din cele 35 de cadavre, inclusiv două fete tinere.
Rezultatele au arătat că bărbații erau de obicei îngropați lângă tații și frații lor. Această descoperire a sugerat că descendența a fost pe lnie paternă – cu alte cuvinte, generațiile ulterioare au fost legate acolo de generația cea mai timpurie prin rudele lor masculine, au spus cercetătorii.
Dar mormântul a fost, de asemenea, împărțit în două camere în formă de L, situate în nordul și sudul structurii, iar alegerea camerei în care au fost îngropați indivizii depindea de femeile din prima generație din care provin – descendenții a două dintre ele au fost îngropați în camera de nord, iar urmașii celorlalte două femei au fost înmormântați în camera de sud.
Această descoperire a sugerat că aceste femei din prima generație au fost, de asemenea, semnificative din punct de vedere social în comunitatea lor și că statutul lor a fost recunoscut atunci când a fost construit mormântul, a spus Olalde.
Probleme de familie
Olalde a identificat, de asemenea, patru bărbați îngropați în mormânt ale căror mame făcuseră parte din descendență, dar ai căror tați nu erau – numiți „fii vitregi”. Acești fii vitregi ar fi putut fi adoptați în familie atunci când mamele lor s-au alăturat acesteia, deși era, de asemenea, posibil ca femeile să nască copii de la bărbați din afara familiei, care nu erau recunoscuți ca parteneri, a spus el.
