Dintre acestea doar 11 au esuat, partial sau total, in special in randul noilor operatori de rachete, aflati in faza de testare tehnologica; restul se poate spune ca au ajuns la o cadenta care arata maturizare si care deschide usa la o crestere substantiala a industriei in anii care vor urma.
De aceasta data clasamentul s-a schimbat, prima pozitie fiind ocupata de China (56 de lansari in 2021, dintre care 3 cu probleme), urmata de SUA (51 de zboruri, 3 cu probleme) si Rusia (25 de zboruri, 1 cu probleme, ultima lansare Angara de acum cateva zile).
Nu este pentru prima data cand China depaseste SUA, s-a mai intamplat in 2019, insa este prima data cand competitia se duce la un nivel de peste 50 de zboruri pe an pentru fiecare din ele.
Desigur, nu este o surpriza; daca bugetul NASA a ramas aproximativ constant in ultimii 30 de ani, agentia spatiala chineza CNSA, pe fondul cresterii economice accelerate a tarii, beneficiaza de sume record alocate de guvernul de la Beijing, in speranta ca va fi recuperata distanta tehnologica.
Dincolo de cifre, daca este sa privim retrospectiv la 2021, vom spune ca el a adus un numar mare de sateliti pe orbita. Cei mai multi fac parte din megaconstelatiile ce vor fi in slujba revolutiei industriale, permitand o automatizare a multora din servicii; 800 dintre ei, lansati doar de compania lui Elon Musk care si-a depasit propriul record, cu nu mai putin de 31 de zboruri.
Am avut pe urma primele zboruri orbitale sau suborbitale ale unor oameni obisnuiti, nu a unor astronauti de profesie. Apoi, pentru scurt timp, in decembrie, am avut nu mai putin de 19 oameni simultan in spatiu. Simbolic, pentru ca mai este mult pana acolo, toate aceste activitati anticipeaza primii colonisti spatiali.
